Pe măsură ce consolidarea fiscală continuă, bugetul de investiții va trebui recalibrat, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, în cadrul unei conferinței.
”Anul acesta România va aloca până la 8% din PIB investițiilor publice, aproape dublu față de media țărilor din regiune. Este, după orice măsură rezonabilă, un efort excepțional, și totuși anul acesta este și anul în care livrăm cea mai mare ajustare fiscală din întregul plan fiscal al României convenit cu Comisia Europeană, atât în termeni de deficit cash, cât și ESA. Aceste două fapte luate împreună descriu foarte bine momentul în care ne aflăm”, a afirmat Nazare, miercuri, la conferința ROPEA “Partners in Growth: The Impact of Private Equity”.
Potrivit acestuia, în ultimii ani, România a făcut progrese importante în convergența economică, în dezvoltarea infrastructurii și în sofisticarea pieței financiare. Conform ministrului, o mare parte din acest progres a fost susținut de fondurile europene, cu PNRR jucând un rol important, alături de fondurile europene clasice.
”Începând din acest an, Mecanismul de Redresare și Reziliență (care stă la baza PNRR) se va încheia treptat. Pe măsură ce consolidarea fiscală continuă, bugetul de investiții (publice al României) va trebui el însuși calibrat. În același timp, începem și tranziția fazată către programul SAFE, ceea ce este de asemenea un aspect important de luat în considerare. Sprijinul public, finanțarea bancară și fondurile europene vor rămâne piloni esențiali ai dezvoltării noastre”, a spus Nazare.
Nazare: Statul nu poate și nu ar trebui să înlocuiască capitalul privat în economie
Ministrul a vorbit miercuri, în cadrul conferinței ROPEA, despre planurile de schimbare a modelului de creștere economică, de la accent pe consum la accent pe investiții private.
”Obiectivul nostru este să dezvoltăm o platformă de investiții credibilă și, mai presus de toate, scalabilă, capabilă să atragă investitori instituționali pe termen lung în economia românească și să sprijine dezvoltarea pieței locale de private equity și investiții în infrastructură”, a declarat Nazare.
El a mai afirmat că, la nivel de principii, statul nu poate și nu ar trebui să înlocuiască capitalul privat în economie.
”Rolul nostru este să creăm cadrele instituționale și condițiile de investiții care să permită capitalului privat și instituțional să se dezvolte eficient. Următoarea etapă a convergenței economice a României va depinde din ce în ce mai mult de capacitatea noastră de a crea structuri investibile, de a întări parteneriatele dintre instituțiile publice și investitorii privați și de a construi un ecosistem financiar mai matur, capabil să finanțeze inovația, infrastructura și transformarea economică pe termen lung. România este angajată să fie un contribuitor activ la această transformare, atât la nivel național, cât și regional”, a mai declarat Nazare.
(Citește și: Video / Mugur Isărescu – raportul asupra inflației: Va crește spre 11%, dar se va înjumătăți până în septembrie – Noile prognoze privind economia, salariile, investițiile, corecția fiscală)
(Citește și: UniCredit Bank – prognozele anului pe indicatorii importanți: Revenirea economiei României va fi lentă, cu inflație ridicată și creștere modestă până în 2027)
(Citește și: ”Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)
(Citește și: Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei)
(Citește și: „Nouă lună grea pentru finanțarea internă – Finanțele au atras de pe piața primară doar 4 mld. lei în aprilie – Furtună perfectă: criza politică și războiul din Iran”)
(Citește și: „Excedentul de lichiditate din bănci a crescut ușor în aprilie, în ciuda crizei politice: BNR a lăsat banii disponibili pentru finanțarea Guvernului”)
(Citește și: „Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
