Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto), va da explicații, luni seară, în Parlamentul de la Strasbourg, unde va fi dezbătută moțiunea de cenzură care o vizează. Aceasta a fost inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea și va fi supusă la vot în plen pe 10 iulie, însă are șanse mici să fie adoptată.
Pentru ca moțiunea să fie adoptată, este necesară obținerea majorității absolute a membrilor Parlamentului, adică mai mult de jumătate din totalul acestora. În cazul în care moțiunea va fi aprobată, aceasta va determina demisia colectivă a întregii Comisii Europene.
Moțiunea a fost semnată de peste o zecime dintre membrii Parlamentului European, adică 74 de europarlamentari, îndeplinind astfel cerințele procedurale, a anunțat Gheorghe Piperea, care își va susține acuzațiile împotriva șefei Comisiei Europene la dezbaterea din această seară.
Potrivit lui Piperea, moțiunea pornește de la îngrijorări grave și bine întemeiate cu privire la eșecul constant al Comisiei de a respecta principiile fundamentale ale Uniunii, precum transparența, responsabilitatea, legalitatea și legitimitatea democratică.
Acuzațiile din moțiune
În documentul aflat pe agenda Parlamentului European, eurodeputat AUR îi reproșează președintei Comisiei Europene următoarele:
- Confirmarea judiciară a încălcării transparenței:
În hotărârea sa din 25 mai 2025 în cauza Stevi -The New York Times, Curtea de Justiție a UE a decis că refuzul Comisiei de a permite accesul la mesajele text dintre Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, schimburi esențiale în cadrul negocierilor pentru vaccinurile anti-COVID-19, reprezintă o încălcare a obligațiilor legale de transparență.
- Interferenta în alegeri naționale:
Utilizarea abuzivă a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) care a influențat rezultatul alegerilor în state membre precum România și Germania constituie o amenințare directă la adresa suveranității naționale și a integrității proceselor democratice.
- Aplicarea abuzivă a articolului 122 din TFEU pentru programul „Rearm Europe”:
Invocarea articolului 122 din Tratatul privind funcționarea UE (TFEU) pentru a justifica inițiativa de apărare „Rearmarea Europei”, în valoare de 150 de miliarde de euro, reprezintă o deturnare gravă a scopului acestui articol, care nu a fost conceput pentru investiții de apărare pe termen lung. Această utilizare abuzivă subminează temeiurile juridice ale politicilor europene.
„Aceste acțiuni evidențiază un tipar periculos de abuz instituțional, ignorare a normelor democratice și erodare a încrederii publice în guvernanța Uniunii Europene”, susține Piperea.
Nouă încercări și o singură reușită
Au existat nouă încercări anterioare ale deputaților europeni de a răsturna Comisia Europeană, potrivit Euronews.
Cea mai recentă încercare a avut loc în noiembrie 2014, împotriva Comisiei conduse de președintele luxemburghez Jean-Claude Juncker. Aceasta a fost inițiată de grupul politic eurosceptic Europa Libertății și Democrației Directe, ca răspuns la scandalul financiar „Luxembourg Leaks”, care a dezvăluit regimul fiscal al țării. Doar 101 din 670 de deputați europeni au votat în favoarea moțiunii, cu mult sub pragul necesar.
Alte încercări s-au concentrat pe aspecte precum bugetul UE, impactul encefalopatiei spongiforme bovine în Europa și gestionarea Eurostat, oficiul statistic al Comisiei.
O singură dată în istorie o moțiune de cenzură a dus la demisia Comisiei, și asta fără un vot formal în sesiune plenară. În martie 1999, Comisia condusă de președintele luxemburghez Jacques Santer a demisionat în urma unor acuzații de fraudă și a preocupărilor legate de transparență, anticipând votul formal al Parlamentului. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că, în anii anteriori, Comisia supraviețuise unui număr de trei moțiuni separate pe alte teme.
(Citește și: „Pfizergate: Tribunalul UE anulează decizia Comisiei de a refuza dezvăluirea corespondenței dintre Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer”)
***
Urmărește-ne pe Google News
