Rata mortalității infantile a crescut din nou în România, după zece ani de relativă stagnare – astfel, de la 5,6 la 1.000 de nou-născuți vii anul 2023, a ajuns la 6,6, în 2024, apropiată de rata din urmă cu un deceniu, când a În 2016, rata mortalității infantile se situa la 6,8 la 1.000, conform datelor Eurostat.
România rămâne așadar statul membru cu cea mai mare rată a mortalității infantile, de la aderarea la UE, însă a intrat pe trend regresiv după mai mulți ani de apropiere de media europeană a acestui indicator.
Rata europeană a mortalității infantile, adică a nou-născuților decedați înainte de a împlini un an, a fost de 3,5 la 1.000, în anul 2024.
Organizația Salvați Copiii: Rata este rezultatul subfinanțării sistemului de sănătate, care nu permite dotarea cu aparatură modernă
Viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale, dar și de investiția statului în sistemul de sănătate, explică un comunicat al organizației non-guvernamentale Salvați Copiii.
Astfel, în anul 2024, România a alocat 5,2% din PIB pentru sănătate, în vreme de Austria, de pildă, a alocat în același an 9,5% din PIB, Cehia și Croația, 9%, iar Franța 8,9%.
La baza clasamentului, cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor pentru sănătate se află Ungaria (4,7%), Malta (5%) și România (5,2%).
Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață: rata mortalității infantile în Austria, pentru 2024, este de 3,1 la mia de copii născuți vii, în vreme ce în România valoarea este dublă. În Cehia, pentru același an, rata mortalității infantile a fost de 2,3 la mie.
În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini un an în România.
Statele care alocă cel mai mare procent din PIB cheltuielilor cu sănătatea au o rată a mortalității infantile și de două ori mai mică decât cea înregistrată de România, aflată la coada clasamentului investițiilor în sănătate, ca procent din PIB.
35 de unități medicale cer ajutor urgent pentru dotarea cu echipamente vitale
Organizația Salvați Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziția maternităților și spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unități medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum și de lucrări de modernizare și renovare.
Medicii solicită dotarea unităților medicale cu mese de resuscitare și reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie, ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 euro.
„Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară. În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală, de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.
Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România.
Harta mortalității infantile în 2024
Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an
• Municipiul București – 3.30 la mia de copii născuți vii;
• Olt – 3.40
• Ilfov – 4.00
• Tulcea – 4.20
• Teleorman – 4.60
La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile
• Mureș – 13.00
• Ialomița – 12.70
• Suceava – 10.70
• Satu Mare – 9.90
• Botoșani – 9.80.
(Citește și: Speranţa de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 de ani – în România, la jumătatea mediei UE)
****
Urmărește-ne pe Google News
