Economia României este așteptată să stagneze în ultimele luni ale lui 2025 și începutul lui 2026, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 19 ianuarie 2026.
Membrii Consiliului au subliniat că „noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației”.
În ciuda acestei stagnări pe termen scurt, economia ar putea înregistra o creștere anuală a PIB în trimestrul IV 2025, „susținută probabil de formarea brută de capital fix” (investițiile), iar un aport pozitiv ar putea veni și din partea exporturilor nete. Conform datelor, „în intervalul octombrie-noiembrie 2025, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a conservat ecartul pozitiv față de cea a importurilor”.
BNR avertizează însă că există incertitudini legate de buget.
„Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă”.
Riscuri semnificative vin și din exterior, „date fiind conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale”.
În același timp, BNR subliniază importanța fondurilor europene: „atragerea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești”.
BNR estimează că rata anuală a inflației va continua să descrească lent în primul trimestru al anului 2026, influențată de factori pe partea ofertei și de efecte de bază. Acestea includ evoluția cotațiilor unor mărfuri, în special agroalimentare, precum și ajustarea prețurilor după impactul măsurilor temporare aplicate în 2025, cum ar fi schemele de plafonare a prețurilor la energie și modificările de TVA și accize.
Riscurile pe termen scurt pentru evoluția inflației și a economiei provin din mai multe surse. Printre acestea se numără posibilele scumpiri ale energiei și alimentelor, tensiunile comerciale globale care pot afecta fluxurile de import-export și conflictele geopolitice în escaladare, care pot genera volatilitate pe piețele financiare și riscuri pentru stabilitatea economică.
În cadrul ședinței din ianuarie, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, a ratei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei facilității de depozit la 5,50%, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
(Citește și: ”Economia României începe 2026 cu o creștere moderată – Performanțe divergente în Europa Centrală și de Est”)
***
Urmărește-ne pe Google News
