Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este optimist că pachetul de măsuri fiscale anunțat de guvern este suficient pentru a fi acceptat de Consiliul ECOFIN, al miniștrilor de Finanțe din UE, ca fiind adecvat pentru a readuce România pe o traiectorie de reducere a deficitului bugetar excesiv.
Nazare a avertizat că odată primită unda verde de la Bruxelles, România își va menține și ratingul de țară recomandat investițiilor. El a avertizat totodată că dacă România nu ar fi luat măsuri de corecție acum ar fi fost obligată să o facă peste câteva luni, când retrogradarea ar fi blocat accesul la piețele financiare și ar fi forțat statul să înghețe cheltuielile care depășesc veniturile.
Pachetul fiscal-bugetar menit să sprijine reducerea deficitului bugetar cu 1,2% din PIB în acest an a fost explicat pe larg joi de cinci membri ai Guvernului. La conferința de presă care a durat câteva ore au participat: viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole.
Pachetul fiscal a fost publicat în cursul zilei de Ministrul Finanțelor. Guvernul urmează să-și asume răspunderea pe el săptămâna viitoare.
(Descărcați AICI – DOCUMENT / Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare)
Redăm în continuare cele mai importante declarații ale ministrului Finanțelor:
- O să vă dau câteva date ca să înțelegem cum am ajuns aici. O să încep cu evoluția cheltuielilor bugetului general consolidat care în 2021 era de 459 mld. iar astăzi a ajuns 831 mld. o creștere de 43% a cheltuielilor. Deficitul pe cash în 2021 era 79 mld. 6,7% din PIB, în 2025 a ajuns 176 mld. Cheltuielile de personal: în 2021 erau 111 mld. astăzi sunt 172 mld. Cheltuielile cu pensiile: în 2021 erau 110 mld. iar astăzi sunt 190 mld. Cheltuielile cu bunurile și serviciile: în 2021 erau 64 mld. astăzi sunt 97 de mld. Evoluția numărului de posturi ocupate: în 2021 era de 1.262 de mii de persoane, iar astăzi este de 1.305 mii de persoane. Poate cel mai important: datoria publică în 2021 era de 576 mld. iar astăzi prognozăm că va depăși 1.100 mld., adică 58% din PIB. Toate aceste creșteri care nu au putut fi susținute de evoluția veniturilor pe fondul faptului că începând cu 2020 de când am intrat în procedura de deficit excesiv ne-au dus în situația de astăzi.
- Suntem de cinci ani în deficit excesiv și trebuie să muncim următorii cinci ani să ieșim din deficit excesiv. Este foarte important de înțeles că atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles este mult redusă. Această ștampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme. Prin acest pachet fiscal evităm trei riscuri extrem de importante.
- Primul este riscul de suspendare a fondurilor europene, de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de CE că nu am luat măsuri corective din ianuarie de când ni s-a recomandat. În cazul în care nu am fi adoptat acest pachet corectiv procedura ar fi mers mai departe, dinspre Consiliu mai departe. La final ar fi însemnat penalizări pe fonduri europene. Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate prin transmiterea unui pachet care să aibă anvergura cerută de Comisie. Al doilea lucru pe care îl facem: prezervăm calificativul de investiții. A treia chestiune pe care o facem: deschidem drumul negocierilor împrumuturilor din PNRR care ar fi fost blocată dacă acest pachet nu ar fi fost adoptat.
- Simplul fapt că am publicat acest pachet a influențat licitațiile care erau în curs. Am avut puncte de bază atât în ceea ce privește piața internă cât și piața externă, puncte serioase de bază în care ne-am finanțat mai ieftin. Scădem costurile de finanțare cu datoria publică.
- Acest pachet are un impact pe venituri în 2025 de 9,5 mld., pe cheltuieli 1,2 mld. la care se adaugă economia făcută din plafonarea sporului de condiții vătămătoare, de 10,7 mld. pentru 2025. Impactul pe 2026 pe venituri totale este de 35 mld. și pe cheltuiali de 57 mld.. 18 mld. reprezintă înghețarea salariilor și pensiilor. Acest pachet a fost negociat cu Comisia. Avem un impact pozitiv. Avem semnale pozitive de la Comisie. Intrăm pe un nou drum în care lucrăm în primul rând la fundație, să fie solidă, pe care să construim toate celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm spre investiții, care să fie previzibilă, în care supravegherea bugetelor și disciplina bugetară se va face în cu totul alt mod.
- Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală care din punctul meu de vedere sunt foarte importante. În primul rând, premierul României va prezenta până la finalul lunii martie un raport asupra stării economiei, în Parlament, în care să vorbească despre execuția bugetară a anului precedent. Și același lucru îl va face ministrul de Finanțe până la sfârșitul lunii mai în care să vorbească despre execuția bugetară și despre starea economiei. De acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice. La o analiză aprofundată a cifrelor pe care vi le-am prezentat la început și toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut.
- În privința pachetului fiscal, avem în zona de venituri pe reașezarea cotelo de TVA la 9% și 11% un plus de 6 mld. Avem creșteri la capitolul accize de un mld. în 2025 și 3 mld. în 2026. Prin reașezarea plafonului CASS la pensii vom obține 1,3 mld. în 2025 și peste 4 mld. în 2026. Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar de la 2% la 4% în acest an și la 4% anul viitor. Un impozit temporar. Acesta va avea un impact de 400 mil în 2025 și aproape 1,8 mld. în 2026. Creștem taxele de autorizare și toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important, de 30% la autorizare. Vrem să dăm un semnal foarte important în privința taxării jocurilor de noroc, știm foarte bine cât de nocive sunt.
- Nu exista alternativa să nu luăm măsuri. Dacă nu le luam acum eram obligați să luăm dublul acestor măsuri în câteva luni. Creșterea TVA va avea un impact pe inflație, dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri pe investiții. Din cauza deficitului de încredere pe care România l-a acumulat în ultimii ani în relația cu Comisia nu este atât de largă. Nu mai prezentăm aceeași încredere. Ne vom orienta spre investiții, dar nu puteam face asta în primele opt zile.
- Cota aceasta de impozitare (cota unică, n.r.) pe care o avem astăzi, nu ar trebui să schimbăm lucruri care funcționează și care ne-au adus predictibilitate fiscală și investiții. Trebuie să ne menținem acest avantaj competitiv. Nu cred că această măsură este oportună. Impozitarea progresivă, dacă am fi adoptat-o, nu am fi putut să o implementăm. Ne-ar fi trebuit 1,5 – 2 pentru a o putea implementa pe actualul sistem ANAF. Eu nu sunt de acord cu impozitarea progresivă.
- Reprezentanții Fitch încep analiza asupra măsurilor noastre pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august după 15 iulie. Eu sunt foarte optimist că odată primită validarea în Consiliul (ECOFIN) de săptămâna viitoare ne vom menține ratingul.
- Negocierile cu Comisia s-au purtat cu multe luni. În discuțiile inițiate de mine după preluarea portofoliul am constatat că acestea sunt variantele acceptate. Comisia consideră creșterea TVA la 21% o măsură credibilă având în vedere deficitul de încredere pe care l-am acumulat ani de zile.
- Antreprenorii trebuie să aibă încredere că Guvernul va identifica în perioada următoare măsurile care vor face viața antreprenorilor mai ușoară, din toate punctele de vedere. Vorbesc de debirocratizare, de povara pe care o au în relație cu administrațiile fiscale, vorbesc de sprijin pentru investiții și de un dialog pe care trebuie să-l ducem la alt nivel. Îi rog, cu respect, să aibă încredere.
- Pachetul se axează preponderent pe venituri. Măsurile necesare pentru a genera o economie de cheltuieli semnificativă nu puteau fi adoptate într-un timp atât de scurt. Știți că am fost unul dintre parlamentarii care a vorbit despre responsabilitate fiscală în toți acești ani. Nu puteam avea în opt zile măsuri ample pe cheltuieli. O reorganizare făcută ca la carte poate dura peste 120 de zile dacă vorbim de reorganizări și comasări. Aceste inițiative continuă și vom compensa aceste inițiative diminuând cheltuielile. Nu sunt niște măsuri targetate pe evaziune în pachet pentru că sunt în lucru. Din prima zi de mandat am avut discuții cu șefii ANAF, ai vămii, ai antifraudei, consultări cu Ministerul Justiției ca să vedem cum modificăm legi care de ani de zile nu sunt modificate și care trebuie să faciliteze o reducere a evaziunii.
- Din discuțiile pe care le-am avut cu sistemul bancar am agreat ca această taxare suplimentară pe taxa care există să se încheie la sfârșitul anului 2026 și textul va fi amendat în acest sens.
- În privința investițiilor, trebuie să regândim modul în care atragem investițiile, să nu mai așteptăm investitorii, să-i aducem în România. Să tratăm investitorii complet diferit. Nu putem lăsa o propunere de investiții în sertare. O măsură extrem de importantă, nu mai putem să neglijăm acești bani europeni pe care îi avem. În privința PNRR este îngrijorător de mică. Vom face asta gânding programele europene altfel, să nu se blocheze după câțiva ani.
(Citește și: ”Premierul a anunțat personal cele mai de impact măsuri fiscale: TVA de 21%, creșteri de accize, CASS la pensiile de peste 3000 lei. Urmează suprataxarea dividendelor, a băncilor și jocurilor de noroc, înghețarea salariilor și pensiilor în 2026. E doar primul din cele 3 pachete”)
***
Urmărește-ne pe Google News
