România poartă în prezent negocieri finale la Bruxelles pentru a obţine amânarea închiderii centralelor pe cărbune, cel puţin în această iarnă, astfel încât să nu existe riscul ca ţara noastră să se confrunte cu un deficit masiv de energie, a afirmat, luni, ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, la un eveniment pe teme de energie.
„În momentul de faţă, definitivez cu colegii de la Complexul Energetic Oltenia scenariile de lucru. Mâine (marţi) plec la Bruxelles pentru o negociere oarecum finală pentru că, până vineri, România trebuie să aibă o poziţie foarte clară pe Jalonul 119 (care vizează închiderea centralelor pe cărbune, n.r.). Timp de 2 ani şi jumătate pentru Comisia Europeană a fost tabu, nu au fost dispuşi să redeschidă acest dosar. Au fost dispuşi să redeschidă acum o lună de zile după ce am prezentat un studiu de adecvanţă făcut de colegii de la Transelectrica, în care erau patru scenarii, iar unul dintre ele arăta clar că, în anumite condiţii, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie şi, în acel scenariu, suntem în cazul în care vom închide aceste centrale la 31 decembrie. În situaţia în care nu voi reuşi să-i conving şi vom ajunge în situaţia de a le păstra cu riscul de a primi o corecţie financiară de minimum un miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 şi 2 de restrângere a cheltuielilor bugetare, de creştere a veniturilor, vor fi anulate de penalitatea de minimum un miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru faptul că nu ne-am atins ţintele asumate de România prin PNRR”, a menţionat Bogdan Ivan la un eveniment de profil.
El a subliniat că România a încasat 2,6 miliarde de euro „pentru a înlocui capacităţile de producţie a energiei electrice pe lignit cu noi capacităţi de producţie bazată pe gaz, solar şi stocare”.
„În ceea ce priveşte proiectul solar şi stocare cu OMV Petrom, suntem într-o formă avansată şi, în mod normal, anul viitor ar trebui să fie finalizată construcţia care încă nu a început, iar la nivelul celorlalte două centrale pe gaze (Işalniţa şi Turceni, n.r.) suntem în procedură de achiziţie publică. Am făcut rost de resurse pentru a creşte bugetul, pentru că vorbeam de o bugetare făcută în anul 2022 – şi sperăm să intrăm în linie dreaptă şi să le avem în aproximativ trei ani. Sunt foarte multe detalii complicate şi cred că va fi deschidere din partea Comisiei. În funcţie de modul în care vom negocia în această săptămână şi vom convinge Comisia Europeană cu o amânare, sper eu de cel puţin câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor, vom putea să evităm penalizarea României cu un miliard de euro şi vom putea să trecem această iarnă într-o formă în care să nu punem şi mai multă presiune asupra pieţei de energie din România, să fim şi mai mult dependenţi de importuri, statistic dovedite la preţuri foarte mari, iar între timp să putem să intrăm cu Iernutul în producţie şi cu Mintia”, a mai spus ministrul.
Potrivit acestuia, România ar trebui să ajungă la o putere totală instalată a capacităţilor de stocare, până la finalul anului viitor, de circa 2.200 MW.
„E critic să trecem această iarnă. Acesta este mesajul. L-am negociat la nivel politic, la nivel tehnic. Cred foarte mult că şi cei din Comisie înţeleg cât de important este să păstrăm acest lucru, cel puţin încă o perioadă. Am speranţa că vom reuşi să amânăm cel puţin în această iarnă închiderea grupurilor pe cărbune”, a adăugat Bogdan Ivan.
Prea puține capacități de producție de energie în bandă
Capacitățile de producție energie electrică sunt insuficiente pentru a asigura necesarul de consum în perioadele când centralele eoliene și fotovoltaice nu generează curent electric. De exemplu, luni, 6 octombrie, la ora 13:50, energia eoliană conta doar cu 1,1% din totalul producției, iar fotovoltaicele asigurau 9,5% din total, cu 472 MW, în condiții de cer înnorat și viteze foarte mici ale vântului la nivel național. În aceste condiții, centralele pe gaze furnizau 1.371 MW (28%) iar cărbunele 606 MW (12,3%). Cele două reactoare nucleare furnizau 1371 MW (27,13%) iar hidro 1040 MW (21%). În același timp, importul se ridica la 1.804 MW, consumul ridicându-se la 6.892 MW.
Se observă că pentru securitatea Sistemului Energetic Național, cărbunele joacă un rol foarte important, mai ales pentru a menține și prețul energiei electrice la niveluri rezonabile.
Chiar în perioadele în care producția de energie regenerabilă este la un nivel înalt, de regulă aceasta nu se petrece în perioadele de vârf a cererii, fiind exportată la prețuri foarte mici pentru ca la orele de vârf să fie importat necesarul de energie la prețuri maxime.
În acest an, producția de energie electrică pe bază de cărbune a fost în medie în jur de 600 – 800 MW, cu un vârf în luna februarie de 1.450, aproape de capacitatea maximă instalată în grupurile rămase în funcțiune. Fără aceste grupuri pe cărbune, riscul unei pene de curent este cât se poate de reală, după cum avertizează ministrul Energiei.
Cititi si: Cărbunele a murit – Trăiască cărbunele! An de an, statele deschid sute de noi mine
***
Urmărește-ne pe Google News
