Miniștrii de finanțe din UE, Marea Britanie, Norvegia și Elveția vor discuta despre crearea unui nou fond interguvernamental, numit Mecanismul European de Apărare (EDM), pentru accelerarea achizițiilor comune de echipamente militare, potrivit Politico.
Fondul nu doar că va centraliza achizițiile, dar ar putea deține echipamente militare, ceea ce ar reduce costurile pentru statele participante, activele fiind înregistrate în bilanțul său. Fondul ar împrumuta, de asemenea, bani țărilor care se confruntă cu amenințări de securitate mai mari, cum ar fi cele care împart o frontieră cu Rusia sau Belarus, fără a le solicita dobânzi.
Guvernul polonez, aflat în prezent la conducerea președinției rotative a Consiliului UE, a solicitat think tank-ului Bruegel să elaboreze o propunere care va fi prezentată la întâlnirea informală a miniștrilor de finanțe din această săptămână de la Varșovia, la care vor participa miniștri din Marea Britanie, Norvegia și Elveția.
Similar unei propuneri anterioare a guvernului britanic, fondul ar fi deschis și țărilor non-UE și nu ar necesita includerea tuturor celor 27 de membri ai UE.
„Principalul avantaj vine din reducerea costurilor prin achiziții comune”, a spus profesorul de economie și senior fellow al Bruegel, Guntram Wolff, co-autor al studiului. „Al doilea avantaj este deținerea … dacă EDM deține activul, atunci acesta nu mai apare pe bilanțurile statelor membre.”
O cotizație bazată pe mărimea economiei și a cheltuielilor militare
Membrii propusului fond EDM ar plăti o cotizație bazată pe mărimea economiei lor și pe cheltuielile sau activele lor militare, iar deciziile ar putea fi luate conform cotelor lor de capital sau prin majoritate calificată.
Documentul sugerează că UE ar putea deveni un „acționar separat, reprezentat de Comisia Europeană” pentru a ajuta la coordonarea inițiativelor care vor avea impact asupra politicilor de apărare.
Dar acest aspect este un element sensibil. „Este foarte greu pentru Marea Britanie să aibă Comisia într-un rol de conducere și va fi controversat pentru alte mari țări din UE,” a comentat un diplomat. „Dar am vrut să fim mai eficienți.”
Fondul răspunde cerințelor mai multor țări din nordul și estul Europei, dar este incert în ce măsură se va bucura de un sprijin mai larg.
Propunerea Bruegel pe larg
Specialiștii Bruegel propun ca Mecanismul European de Apărare (EDM) să funcționeze ca o instituție interguvernamentală similară ESM (European Stability Mechanism – Mecanismul European de Stabilitate, o instituție financiară interguvernamentală creată în 2012 de statele membre ale zonei euro pentru a sprijini stabilitatea financiară a blocului).
„Aceasta ar servi drept agenție exclusivă de achiziții într-o serie de domenii specifice, ca planificator, finanțator și, posibil, proprietar al unor capacități strategice, și ca un angajament legal de a respecta regulile pieței unice de apărare în jurisdicțiile membrilor săi. Spre deosebire de EDA (European Defence Agency – Agenția Europeană de Apărare), nerespectarea obligațiilor de către membrii săi ar putea declanșa sancțiuni, inclusiv suspendarea din calitatea de membru”, se propune în raportul Bruegel.
O astfel de instituție ar putea fi structurată astfel: Membri ai EDM ar trebui să includă, ideal, cele mai mari țări europene, inclusiv Marea Britanie și orice altă democrație europeană care dorește să adere. Urmând exemplul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ar fi de dorit ca UE să fie un acționar separat, reprezentat de Comisia Europeană. Acest lucru ar ajuta la coordonarea activităților UE și EDM care au impact asupra industriei de apărare și a capacităților de apărare.
Ucraina ar putea fi membră
Ca democrație europeană, Ucraina ar putea și ar trebui, în principiu, să devină membru al EDM. Ar beneficia de sprijinul EDM și are o industrie de armament mare care ar ajuta Europa să se reînceapă eficient din punct de vedere al costurilor, susțin specialiștii. Ei avertizează totuși că există riscul ca cererea europeană pentru armele ucrainene să împiedice utilizarea acestora pentru apărarea țării.
Pentru a preveni acest lucru, Ucraina ar putea să nu dorească să adere imediat la piața unică de apărare. Prin urmare, ar putea necesita un aranjament tranzitoriu care să prevadă ca, până la aderarea deplină, să poată beneficia de achiziții prin EDM, finanțate de ceilalți membri, atâta timp cât Ucraina este în război, propun experții think-tank-ului.
Guvernanță: membrii ar plăti o cotizație pe baza dimensiunii economice și a altor caracteristici structurale relevante pentru mandatul EDM, cum ar fi nivelul cheltuielilor militare și/sau activele militare ale membrului. Deciziile ar fi luate pe baza cotelor de subscripție ponderate, prin majorități simple sau calificate, în funcție de problemă.
Mandat. Extinderea capacităților de apărare ale Europei și stimularea cooperării în domeniul apărării prin:
- Planificarea, finanțarea și deținerea capacităților strategice europene, cu o listă minimă consacrată în tratatul EDM. Exemplele includ un sistem de satelit pentru informații și comunicații militare, dezvoltarea și implementarea unor sisteme costisitoare de apărare aeriană și noi tehnologii de rachete. Cu cât există mai multe capacități strategice deținute de EDM, cu atât angajamentul politic al membrilor EDM față de aprofundarea cooperării în domeniul apărării va fi mai mare.
- Crearea unei piețe unice pentru industria de apărare, prin (1) interzicerea discriminării în achiziții pe bază de naționalitate; (2) interzicerea ajutoarelor de stat pentru companiile de apărare.
- Achiziții comune în domenii critice (cu o listă minimă a acestor domenii definită în tratatul EDM). Ar trebui acordată atenție minimizării costurilor de tranziție de la sistemele naționale actuale. Acest lucru ar putea fi realizat prin concentrarea pe bunuri (de exemplu, obuze de artilerie) sau pe noi sisteme și tehnologii (de exemplu, drone avansate).
- Împrumuturi de apărare pentru toți membrii.
- Sprijin pentru membrii de pe linia întâi prin împrumuturi subvenționate (de exemplu, împrumuturi fără dobândă) și/sau prin alocarea unui procent mai mare din echipamentele achiziționate către membrii de pe linia întâi decât cei care plătesc pentru acestea, cu costul împărțit între toți membrii pe baza cotelor de subscripție.
Obligațiile membrilor. Pe lângă plata cotizațiilor, membrii ar trebui să:
- Adere la regulile pieței unice a industriei de apărare;
- Evite achizițiile naționale în domeniile pentru care achizițiile comune au fost convenite în tratatul EDM;
- Realizeze achiziții comune prin licitații competitive (mai degrabă decât prin negocieri între autoritățile naționale de achiziții);
- Plătească pentru părțile lor din activele de apărare achiziționate sau planificate prin EDM, fie atunci când aceste active sunt livrate, fie atunci când serviciile acestor active sunt livrate. Partea din active ar fi determinată:
i. În cazul achizițiilor comune: prin cota de achiziție convenită la începutul proiectelor de achiziție (angajamentul de a atinge un anumit nivel de achiziție fiind voluntar din partea fiecărui membru);
ii. În cazul capacităților strategice: prin cheia de capital a membrilor EDM. („capital key” – cheia de capital – este un termen folosit în contextul instituțiilor financiare internaționale, în special în cadrul Uniunii Europene și al Băncii Centrale Europene (BCE); se referă la metoda de calcul a contribuțiilor financiare ale țărilor membre la capitalul unei organizații sau la distribuirea drepturilor de vot în cadrul instituțiilor internaționale)
- Ramburseze împrumuturile EDM.
Operațiunile și instrumente EDM
În conformitate cu mandatul său, EDM ar acționa ca planificator de achiziții, planificator de apărare și agent de achiziții.
Achizițiile ar fi realizate conform unui set de principii consacrate în tratatul EDM, inclusiv licitații competitive și definirea activului care urmează a fi achiziționat printr-un set de capabilități dorite, mai degrabă decât prin caracteristici tehnice specifice.
EDM ar împrumuta de pe piețele de capital, cu scopul de a finanța: (1) achiziții comune (cu EDM acționând ca autoritate de achiziții) până când proprietatea echipamentelor achiziționate este transferată membrilor, (2) capacități strategice, și (3) împrumuturi către membri.
EDM ar putea deține active de apărare care aduc beneficii tuturor membrilor și ar păstra proprietatea asupra bunurilor de apărare achiziționate (materie) până când acestea sunt necesare (mai degrabă decât să transfere proprietatea membrilor la achiziție).
Când activele de apărare rămân proprietatea EDM, costul fiscal pentru membri ar consta într-o taxă de utilizare. Pentru capacitățile strategice, aceasta ar putea fi proporțională cu cotele de subscripție ale membrilor (de exemplu, o parte din costul dobânzii EDM, precum și orice cost operațional). Pentru materialele achiziționate, taxa de utilizare ar fi proporțională cu cota membrilor în achiziția comună (adică cota pe care o vor primi după ce proprietatea este transferată).
Împrumuturile către membri ar putea fi acordate pe două căi: standard, deschisă tuturor membrilor, și subvenționată, accesibilă doar „statelor de pe linia întâi”. Subvenția ar fi plătită dintr-un fond de încredere care ar fi reîncărcat periodic de toți membrii.
Definiția „statelor de pe linia întâi”
Definiția „statelor de pe linia întâi” cu acces la împrumuturi subvenționate: Aceasta ar putea fi bazată fie pe geografie (de exemplu, o frontieră comună cu Rusia sau Belarus), fie pe nivelul cheltuielilor naționale de apărare (de exemplu, cei 15% dintre membri cu cele mai mari cheltuieli ca procente din PIB), sau o combinație a celor două.
Condiționalitatea împrumuturilor: Nu există condiționalități, cu excepția respectării obligațiilor de membru: în special, respectarea regulilor pieței unice de apărare (spre deosebire de SAFE, scopul împrumuturilor nu este de a stimula achizițiile comune – acest lucru ar fi realizat prin achizițiile centralizate ale EDM).
Achiziții de la contractori cu sediul în țările EDM
Domeniul achizițiilor: În general, doar bunurile de apărare produse de contractori de apărare cu sediul în țările EDM – sau de consorții cu un grad minim definit de participare din partea contractorilor cu sediul în țările EDM – ar putea fi achiziționate de EDM.
Acest principiu ar putea fi ignorat de o majoritate (posibil calificată) a consiliului EDM pentru a acomoda circumstanțele în care capacitatea militară dorită nu poate fi achiziționată (sau doar la costuri mult mai mari) fără participarea unui contractor de apărare cu sediul într-un stat non-membru.
Relațiile cu PESCO, EDA și NATO: Mandatul EDM s-ar suprapune cu unele funcții ale PESCO și EDA – coordonarea achizițiilor și dezvoltarea capacităților strategice. Modalitățile de cooperare și de împărtășire a expertizei ar trebui să fie dezvoltate în aceste domenii. Totuși, atât PESCO cât și EDA au roluri care merg dincolo de EDM și care ar fi complementare acestuia, cum ar fi cooperarea operațională (PESCO) și sprijinul pentru cercetare și formare (EDA). În plus, EDM ar putea beneficia de expertiza în achiziții atât a EDA, cât și a agenției de suport și achiziții NATO.
(Citește și: ”CSAT: România va crește etapizat cheltuielile de apărare, folosind instrumente europene. Lista deciziilor adoptate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
