Ministerul Energiei propune introducerea unor mecanisme de ”selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice”, prin HG, cu avizul CSAT, cu scopul ”depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora”, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică.
”Prezenta inițiativă legislativă reglementează măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei și propune instituirea unui regim juridic special aplicabil proiectelor hidroenergetice de importanță strategică, în scopul depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora. În esență, schimbarea principală constă în recunoașterea formală a acestor investiții ca „proiecte de securitate națională” și asigurarea, pe această bază, a unor proceduri accelerate și derogatorii față de regimul obișnuit”, se arată în nota de fundamentare.
Proiectul de lege stabilește mecanisme clare de ”selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice” care vor fi identificate și declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în concordanță cu criteriile de importanță pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuție la atingerea țintelor naționale de energie regenerabilă etc.).
”Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege”, prevede documentul.
Construcții speciale de securitate națională – cu achiziții secretizate
Proiectele de hidrocentrale de securitate națională vor fi considerate, conform proiectului de lege inițiat de Ministerul Energiei, ″construcții speciale de securitate națională, în sensul art. 43 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare″.
Respectiva literă stipulează că, prin excepție, autorizarea executării lucrărilor de construcții cu caracter special se face de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
”Procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică sau a acordurilor-cadru, precum și a concursurilor de soluții organizate în vederea realizării proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei este o procedură proprie a inițiatorului proiectului, în cadrul căreia nu se aplică legislația națională privind achizițiile publice sau achizițiile sectoriale”, prevede proiectul de lege.
Îngrijorările privind mediul
Cu privire la îngrijorările legate de mediu, cele care au dus la blocajele amintite, nota de fundamentare precizează că ”impactul local negativ asupra mediului, deși puțin existent, va fi ținut sub control prin măsuri de prevenire, reducere și compensare, astfel încât ecosistemele afectate să fie într-o măsură cât mai mare protejate sau redate naturii după finalizarea lucrărilor.”
”Este important de precizat că multe dintre proiectele vizate (precum AHE Jiu, Răstolița) se află în stadii avansate de execuție, deci o parte din impactul de mediu a fost deja produs în trecut; finalizarea acestor lucrări, însoțită de remedierea zonelor, este preferabilă lăsării șantierelor abandonate, care oricum degradează mediul prin eroziuni necontrolate, aluviuni, șantiere neecologizate. Astfel, legea conduce și la ecologizarea unor situri afectate, obligând titularii să finalizeze și să pună în siguranță lucrările începute”, mai argumentează ministerul.
Măsurile propuse
În concret, proiectul de lege introduce o serie de măsuri derogatorii și proceduri simplificate menite să accelereze implementarea acestor obiective strategice, după cum urmează:
- Derogări în regimul terenurilor și al mediului: Pentru amplasamentele hidroenergetice declarate de securitate națională, se facilitează obținerea terenurilor necesare atât din fondul forestier, cât și din circuitul agricol.
Prin derogare de la legislația silvică, scoaterea definitivă a terenurilor din Fondul Forestier Național necesare construirii hidrocentralelor se va realiza de drept, direct prin efectul legii, odată cu declararea proiectului ca fiind de securitate națională, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii obișnuite îndelungate de aprobare prin hotărâre de guvern.
În acest fel, se elimină întârzierile legate de obținerea avizelor și aprobărilor pentru defrișare, asigurându-se totodată că tăierea masei lemnoase de pe terenurile respective va fi realizată sub controlul autorității silvice competente, în mod gratuit pentru beneficia. Similar, prin derogare de la prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, terenurile agricole necesare vor putea fi utilizate pentru lucrări fără schimbarea prealabilă a categoriei de folosință, scurtându-se etapele birocratice (care altfel ar presupune avize și compensări).
- Accelerarea și simplificarea procedurilor de expropriere: Proiectul de lege întărește aplicarea eficientă a cadrului din Legea nr. 255/2010, adăugând prevederi speciale pentru celeritate.
Astfel, coridorul de expropriere al obiectivului va fi stabilit imediat după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției (prin act normativ), iar autoritățile publice locale vor avea obligația explicită ca, în termen scurt, să întocmească documentațiile cadastrale parcelare pentru toate imobilele afectate și să le predea expropriatorului.
”Această măsură previne tergiversarea exproprierilor din cauza lipsei de capacitate tehnică a unor primării și asigură identificarea rapidă a proprietarilor îndreptățiți la despăgubiri. De asemenea, se instituie dreptul de acces anticipat la terenurile incluse în coridorul de expropriere imediat după emiterea deciziei de expropriere și consemnarea despăgubirilor, fără a aștepta finalizarea tuturor formalităților de transfer de proprietate. În completarea regimului existent, proiectul prevede că eventualele litigii legate de proprietate sau contestațiile asupra cuantumului despăgubirilor nu suspendă punerea în posesie și execuția lucrărilor”, se precizează în nota de fundamentare.
Această abordare a fost folosită cu succes, susține ministerul, și în Legea nr. 185/2016 și Legea nr. 120/2019 privind unele măsuri necesare pentru realizarea lucrărilor și implementarea proiectelor de importanță națională privind rețeaua electrică de transport, unde s-a stipulat că existența unor operațiuni administrative sau a unor litigii privind imobilele nu împiedică constituirea și exercitarea valabilă a drepturilor de uz și servitute în favoarea inițiatorului proiectului, despăgubirile urmând a fi consemnate în contul proprietarilor de drept.
Prin analogie, în prezenta lege, drepturile de uz, servitute și acces necesare realizării lucrărilor (de exemplu pentru organizarea de șantier, accesul utilajelor, devierea temporară a cursului apei etc.) se vor stabili în favoarea titularului proiectului în mod automat, pe baza planurilor de execuție aprobate, proprietarii urmând a primi compensațiile legale, însă fără a putea bloca executarea lucrărilor. Acest mecanism asigură certitudinea demarării efective a construcției imediat după ce proiectul a fost declarat de importanță națională și s-au alocat fondurile, eliminând riscul amânărilor nejustificate.
- Proceduri accelerate de avizare și autorizare: Proiectul instituie termene reduse și proceduri de urgență pentru emiterea avizelor și acordurilor necesare.
Autoritățile avizatoare (mediu, ape, gospodărirea apelor, autoritățile locale etc.) vor fi obligate să prioritizeze și să soluționeze cererile referitoare la aceste proiecte într-un termen scurt (explicit stabilit de lege, de exemplu 15 zile pentru avize simple, 30 de zile pentru acordul de mediu în procedură accelerată, dacă documentația este completă).
Se asigură, totodată, coordonarea inter-instituțională: ministerele și agențiile centrale vor constitui grupuri de lucru dedicate sau vor desemna responsabili de proiect, astfel încât avizarea să se facă în mod simultan și corelat, evitându-se circuitul serial obișnuit.
- Clarificarea statutului juridic și regimul de securitate al proiectelor: Odată declarate prin Hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al CSAT ca proiecte de securitate națională, investițiile hidroenergetice vizate vor intra sub incidența unor prevederi speciale de securitate și protecție.
În mod similar cu proiectele din rețeaua electrică de transport (conform Legii 120/2019), obiectivele hidroenergetice strategice vor fi considerate de importanță națională și pentru scopul legislației privind protecția infrastructurilor critice.
Aceasta implică, pe lângă accelerarea implementării, și faptul că autoritățile de aplicare a legii și cele cu atribuții în domeniul ordinii publice vor acorda sprijin pentru paza și protecția acestor șantiere și instalații, având în vedere importanța lor.
De asemenea, statutul de proiect de securitate națională conferit de lege oferă investitorilor (în principal compania Hidroelectrica sau alte entități desemnate) o siguranță juridică sporită privind drepturile de acces, de utilizare a resurselor și de executare a lucrărilor, chiar și în situația modificării unor reglementări subsecvente, pe durata realizării investiției.
- Aplicarea legii și la proiectele în curs: Un element important este acela că prevederile legii se vor aplica și proiectelor hidroenergetice aflate deja în curs de execuție sau de proiectare, dacă acestea sunt declarate între timp ca fiind de securitate națională.
Astfel, legea are și un efect retroactiv pozitiv, permițând deblocarea imediată a investițiilor sistate (precum cele enumerate anterior) prin încadrarea lor în noul regim. De exemplu, pentru o hidrocentrală precum Răstolița (aflată într-o arie protejată și oprită din cauza avizelor de mediu), declararea sa ca proiect de securitate națională va reactiva lucrările sub incidența prezentei legi: terenurile necesare vor fi scoase din fond forestier de drept, avizele vor fi re-emise rapid pe baza interesului public major, iar construcția va putea continua fără alte obstacole, respectând noile condiții impuse, exemplifică ministerul.
”Prin ansamblul acestor schimbări propuse, proiectul de lege va crea o infrastructură legislativă integrată și eficientă pentru implementarea marilor proiecte hidroenergetice. Se trece de la un proces greoi și fragmentat la un cadru unitar, cu termene și responsabilități clare, asigurându-se coordonarea interinstituțională sub imperativul securității naționale. Rezultatul scontat este accelerarea semnificativă a ritmului de realizare a acestor investiții: practic, proiectele de hidroenergie strategică vor fi finalizate în termenul optimizat (de ordinul a 1-3 ani pentru restul de lucrări, față de incertitudinea actuală), contribuind rapid la creșterea capacității de producție de energie a țării. În plus, se elimină riscul ca investiții publice mari deja efectuate (sute de milioane de euro cheltuite în deceniile trecute pe șantierele hidroenergetice) să rămână blocate și nefolosite – legea asigurând valorificarea acestor investiții latent productive”, susține nota de fundamentare.
(Citește și: ”Guvernul reia proiectul hidrocentralelor din arii protejate după ce le-a declarat de interes național prin OUG”)
***
Urmărește-ne pe Google News
