În februarie s-a înregistrat cea mai mică valoare istorică pentru indicele PMI pentru industrie. Indicele general, compozit, a scăzut în februarie la 45,3 de la 48,1 în ianuarie, contribuțiile negative provenind de patru de cele cinci componente principale. Deși o parte din acest rezultat negativ poate fi poate pusă pe seama condițiilor meteorologice nefavorabile, contracția pe partea de ofertă este structurală iar lipsa de competitivitate ale României este persistentă. Cea mai mare influență a provenit de la nivelul producției și a comenzilor noi din industria prelucrătoare, în timp ce perioadele de livrare ai furnizorilor au rămas în jurul valorilor neutre. Deocamdată nu se observă a îmbunătățire semnificativă a cererii interne, ceea ce diminuează perspectivele industriei prelucrătoare din România, se arată în nota BCR.
Trei ani de contracție industrială
În ciuda unei scurte creșteri a avântului la sfârșitul anului 2025, producția industrială a României a înregistrat al treilea declin anual consecutiv, încheind anul la 0,9%, o îmbunătățire față de 1,5% în 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică. Indicatorii PMI continuă să semnaleze o cerere internă slabă, fără semne clare de redresare. Acest lucru sugerează riscuri negative pentru activitatea industrială în 2026. Chiar și așa, îmbunătățirea așteptărilor privind cererea externă ar putea susține o revenire a producției industriale și ar putea ajuta la restabilirea impulsului de creștere pe parcursul anului. Se așteaptă ca investițiile substanțiale ale UE în domeniul securității și stimulul fiscal al Germaniei pentru cheltuielile de infrastructură și apărare să stimuleze producția industrială europeană.
În ciuda unei reveniri scurte la finele anului 2025, producția industrială a României a înregistrat al treilea an consecutiv de contracție, încheind anul cu o scădere de -0,9%, după o reducere mai mare de -1,5% în 2024, conform datelor INS. Indicii PMI continuă să arate o cerere internă slabă și fără semne de redresare. Aceasta sugerează șanse scăzute pentru ca producția industrială să revină pe creștere.
Companiile se plâng în principal de cererea slabă ca fiind principalul factor al tendinței de contracție a producției industriale. În plus, condițiile meteo au fost, de asemenea, invocate ca un fenomen negativ. Comenzile noi au scăzut în ultima lună la al doilea cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, reflectând o combinație de condiții economice dificile, bugete mai stricte ale clienților și incertitudine sporită pe piața globală.
Cererea internă afectează producția industrială
Comenzile de export au rămas, de asemenea, în teritoriul negativ. Cu toate acestea, în termeni absoluți, indicele a fost puțin modificat față de luna precedentă. Acest lucru sugerează că slăbiciunea cererii în februarie a fost determinată în principal de factori interni, mai degrabă decât de piețele externe. Însă, optimismul cu privire la expectațiile viitoare ale afacerilor a fost în creștere în februarie. Indicele Producției Viitoare a crescut la un maxim al ultimelor 8 luni. Participanții la sondaj se așteaptă, în general, să depășească greutățile actuale prin investiții în personal și marketing, precum și printr-o mai mare diversificare a producției.
Indicele Ocupării Forței de Muncă a scăzut, de asemenea, la un minim istoric în februarie, înregistrând cea mai accentuată contracție lunară înregistrată vreodată. Această deteriorare este strâns legată de cererea persistent slabă, care continuă să determine firmele să reducă numărul de angajați. Cererea slabă continuă să se reflecte în restanțele de producție, stocurile de produse finite, precum și stocurile de achiziții și cantitatea achizițiilor, toate acestea rămânând sub presiune.
Inflația industrială, cât și cea a inputurilor s-au accelerat în februarie. Fabricile românești s-au confruntat cu prețurile mai mari ale materiilor prime, transport, combustibili și energie ceea ce a pus presiune pe întreg lanțul de aprovizionare. O parte din creșterea prețurilor la materii prime a fost transferată clienților, iar rata inflației industriale a atins cel mai înalt nivel din ultimele 4 luni.
Cu toate acestea, mediul extern oferă o licărire de optimism: estimările rapide pentru indicele PMI pentru industrie HCOB Germania au înregistrat un maxim al ultimelor 44 de luni în februarie, crescând la 50,7 de la 49,1 anterior. Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania.
Germania redevine locomotiva economiei UE
Activitatea sectorului privat din zona euro a depășit așteptările, producătorii înregistrând cea mai bună performanță din 2022, datorită creșterii surprinzătoare din Germania,
Indicele compozit al managerilor de achiziții, întocmit de S&P Global, a crescut la 51,9 în februarie, de la 51,3 în luna precedentă, menținându-se peste pragul de 50 care separă creșterea de contracție. Analiștii prevăzuseră o îmbunătățire mai mică, la 51,5.
Germania, cea mai mare economie a regiunii, a fost principalul motor, industria prelucrătoare avansând pentru prima dată în peste 3 ani și jumătate, pe măsură ce guvernul își majorează cheltuielile pentru apărare și infrastructură. Deși indicatorul PMI al Franței s-a îmbunătățit, acesta nu a trecut încă de pragul neutru de 50.
„Ar putea fi prematur de afirmat, dar acesta ar putea fi punctul de inflexiune pentru sectorul industriei prelucrătoare”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist la Banca Comercială Hamburg, într-un comunicat. Industria se află „pe o bază mai stabilă și ar putea contribui la creșterea generală din acest an, în loc să fie un impediment”. Economia Europei are o performanță solidă, chiar dacă nespectaculoasă, în urma valului de tarife vamale impuse de Donald Trump. Creșterea din acest an – așteptată la puțin peste 1% – se preconizează că va fi susținută de cheltuielile bugetare în exces ale Germaniei, în timp ce ratele dobânzilor scăzute și stabile au contribuit la creșterea încrederii consumatorilor la cel mai înalt nivel de la sfârșitul anului 2024.
În timp ce sectorul industriei prelucrătoare a crescut doar pentru a doua oară din 2022, serviciile au continuat să se extindă într-un ritm moderat, potrivit S&P. Dar „comparativ cu trimestrul al patrulea, dinamica generală a creșterii a pierdut o parte din avânt”, a declarat de la Rubia.
BCE menține dobânzile neschimbate
Banca Centrală Europeană nu manifestă nicio dorință de a ajusta politica monetară, fiind mulțumită că inflația este în conformitate cu obiectivul său de 2% și considerând că reformele structurale – mai degrabă decât costurile de împrumut mai mici – sunt necesare pentru a face economia mai dinamică.
De la Rubia a subliniat că presiunile asupra prețurilor din sectorul serviciilor, atent monitorizat, s-au diminuat puțin în februarie, deși consideră că costurile încă cresc rapid.
„Având în vedere creșterea stabilă a activității economice și inflația serviciilor încă ridicată, BCE nu pare să fie înclinată să își schimbe opinia de a rămâne pe aceeași linie cu ratele dobânzilor de politică monetară cheie”, a spus el.
Indicii PMI sunt urmăriți îndeaproape de analiști, deoarece apar la începutul lunii și sunt în măsură de a dezvălui tendințele și puncte de cotitură într-o economie. Sondajele în rândul directorilor de achiziții, care măsoară amploarea schimbărilor în producție mai degrabă decât profunzimea acestora, pot fi uneori dificil de corelat direct cu PIB-ul trimestrial.
Cititi si: Tendințe în economie: Managerii din industrie anticipează o scădere a numărului de angajați, o creștere moderată a activității și un avans al prețurilor
***
Urmărește-ne pe Google News
