Europa mizează pe o nouă uzină de magneți și metale rare din Narva, Estonia, dezvoltată de canadienii de la Neo Performance Materials, pentru a reduce dependența față de China, care controlează peste 90% din producția globală de magneți și minerale rare, scrie CNBC.
Fabrica canadienilor, susținută cu 18,7 milioane de euro din fonduri europene, ar putea acoperi aproximativ 10% din cererea UE de magneți din metale rare, arată publicația americană.
Proiectul este considerat esențial pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare ale industriei europene, într-un context geopolitic tensionat si pe fondul restricțiilor de export impuse de China și apoi retrase în urma negocierilor cu SUA.
Uzina din Estonia a început deja producția la mijlocul lunii septembrie, fiind cea mai mare din Europa în materie de producție de magneți din metale rare. Fabrica este amplasată fix lângă granița cu Rusia, iar deși capacitatea actuală este modesta, CNBC notează că uzina reprezintă un pas important în diversificarea surselor pentru industrii strategice precum industria vehiculelor electrice și cea a energiei eoliene.
China domină aprovizionarea globală
Magneții fabricați din pământuri rare sunt componente esențiale pentru funcționarea tehnologiilor moderne, cum ar fi vehiculele electrice, turbinele eoliene, smartphone-urile, echipamentele medicale, aplicațiile de inteligență artificială și armamentul de precizie.
Într-o intervenție pentru CNBC, CEO-ul Neo, Rahim Suleman, a declarat că unitatea este pe cale să producă 2.000 de tone metrice de magneți din pământuri rare anul acesta, înainte de a crește capacitatea la peste 5.000 de tone, pe măsură ce compania încearcă să țină pasul cu „o piață care crește enorm de rapid”.
În prezent, Europa importă aproape toți magneții din pământuri rare din China, iar Suleman se așteaptă ca fabrica Neo din Narva să poată acoperi aproximativ 10% din această cerere.
„În același timp, noi vedem că acest număr e în zona de 20.000 de tone. Deci am avea mult mai mult de lucru, mult mai mult de construit, pentru că cred că există o nevoie reală a clienților de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare. (…) Vorbim despre crearea unor lanțuri de aprovizionare robuste și diverse, pentru a reduce riscul de concentrație”, a spus Suleman.
Neo a anunțat deja contracte cu Schaeffler și Bosch, furnizori auto majori pentru giganți germani precum Volkswagen și BMW.
Analiștii notează totuși că Europa are nevoie de o creștere mult mai mare a capacității de producție de magneți din pământuri rare ca să se apropie de dezideratul unui lanț de aprovizionare diversificat pentru producătorii săi auto.
China este liderul lanțului de aprovizionare cu minerale critice, fiind responsabilă pentru aproape 60% din exploatarea globală de pământuri rare și pentru peste 90% din producția de magneți. Europa, între timp, este cea mai mare piață de export pentru pământurile rare chinezești.
Compania are o prezență veche în Estonia
Întrebat de ce a ales compania să-și poziționeze noua uzină de pământuri rare la granița cu Rusia, Suleman a spus că Neo avea deja o infrastructură existentă în țară și că „locul potrivit era să fim în Europa”.
„Apoi cobori un nivel mai adânc și ajungi la Estonia. Avem o istorie lungă în Estonia. Avem deja o facilitate de separare a pământurilor rare, care poate procesa atât pământuri rare ușoare, iar acolo dezvoltăm și pământurile rare grele”, a spus el.
„Am fost extrem de impresionați de calitatea oamenilor din Estonia, nivelul lor de educație, angajamentul lor pentru muncă grea… Așa că, dacă pui toate acestea la un loc, împreună cu sprijinul pe care l-am primit atât în Estonia, cât și la nivelul UE, a fost o alegere excelentă pentru noi”, a adăugat el.
(Citește și: „Armistițiu comercial între SUA și China. Ce au convenit Donald Trump și Xi Jingping – Acordul pe pământuri rare salvează și Europa”)
***
Urmărește-ne pe Google News
