23 septembrie, 2025

Lista finală a proiectelor pentru care România va solicita finanțarea în cadrul programului SAFE este în lucru, având în vedere faptul că acestea implică discuții cu parteneri din alte state, a precizat Mihai Tudose, europarlamentar PSD, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din Parlamentul European, în cadrul unei întâlniri cu presa, la Bruxelles.

Comisia Europeanã a alocat României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic.

„O listă finală e work in progress, fiindcă, de fapt, nu este vorba numai despre un proiect al României. România ar depune un proiect. (…) De exemplu, fabrica de pulbere cu Germania, da? Nu este proiectul numai al României, este proiectul României și al Germaniei. Pe alt tip de componentă militară este România plus Franța. Pe alt tip, România plus SUA. Acesta este elementul de notorietate al acestui program, că nu este ca la PNR, când zici tu: România își asumă tot ce faci tu la tine în casă, numai despre tine. (SAFE, n.r.) Este despre colaborare”, a declarat Mihai Tudose.


El a precizat că această filozofie a proiectelor comune, cu beneficiari comuni, a survenit după experiențe anterioare în care „ne-am trezit că unii au niște chestii verzi, alții niște chestii roșii, și alții niște chestii amestecate. Și când vroiai să faci ceva în comun, nu prea se potrivea nimic.”

Tudose a dat exemplul colaborării cu Germania, care este una dintre țările care nu accesează bani din SAFE. „În schimb, ea vine, partener, și pune la dispoziție o mulțime de părți de soft, ca să spun așa, de licențe și dezvoltă cu ele și vine cu bani naționali în parteneriat cu România. Subiectul este un pic delicat. Sunt foarte multe lucruri care se întâmplă, dar sunt foarte puține lucruri care pot fi transmise public”, a detaliat el.

Tudose a precizat totodată că aceste colaborări nu sunt G2G (government to government), România fiind o excepție deoarece statul este acționar al principalelor companii din industria de Apărare.

„La noi, în România, dat fiind faptul că marea majoritate, imensa majoritate, a agenților economici care activează în zonă, sunt cu acționariat de stat, putem să spunem că este un tip de parteneriat cu guvernul”, a spus europarlamentarul, adăugând că este politică guvernamentală, dar nu guvernul semnează contractele.

Portul Constanța nu poate fi hub strategic fără investiții în infrastructură

Mihai Tudose a adus în discuție importanța conexiunii feroviare peste Dunăre: „nu numai cu vecinii din Sud, dar și legarea Dobrogei de portul Constanța, fiindcă geografic, dacă ne uităm, Dobrogea e insulă.


„În trei părți are apă și o parte e graniță. Avem o singură cale ferată care face legătura. Ideea de a dezvolta portul Constanța, un mare hub (de securitate, România este stat candidat, n.r.), și să fii la mâna unei infrastructuri critice atât de slabă, orice incident îți blochează tot portul, nu o face pe mine fericit”, a spus Tudose.

El a adus în discuție oportunitățile de investiții duale, civil-militare, prin care să fie dezvoltată calea ferată a României peste Dunăre în mai multe puncte.

„De ce spun asta? Fiindcă mandatul trecut (…) având și comisari pe Transporturi, niciun proiect trimis de România, de Ministerul Transporturilor, nu a beneficiat de susținere”, a adăugat europarlamentarul.

Conceptul de război de apărare s-a schimbat

Mihai Tudose a precizat totodată că, în contextul schimbării conceptului de război de apărare, nu poți doborî o dronă cu o rachetă de un milion de euro.

„Ai o problemă economică. Când vezi, unul face drone cu chipuri de la cuptoare de microunde, de maxim 10.000 de dolari, și tu dai cu o rachetă de un milion. La un moment dat, ăla cu racheta cedează”, a comentat el.


În legătură cu încălcările spațiului aerian de către drone rusești, Mihai Tudose a precizat că România, dacă ia o decizie, este o decizie comună cu partenerii NATO: „nu luăm de nebuni noi”.

(Citește și: ”Vizită de lucru a premierului Bolojan la Bruxelles. Pe masa discuțiilor: rectificarea bugetară, deficitul bugetar și fondurile europene, inclusiv cele din SAFE”)

***

[newsman_subscribe_widget formid="nzm-container-91885-6936-62e2a1251fbbbf9d28a8dd5a"]

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Alo, Tovarasul Twdose,

    Ce este SAFE (Security Action for Europe)?
    E un instrument ce pune la dispoziția statelor UE împrumuturi în valoare totală de 150 mld. euro pentru apărare.

    Imprumuturi cu dobanda de care nimeni nu stie nimic.

    Cu termen până in 2030!

    Până atunci Romania nu completeaza cererea de finantare prin SAFE!
    Lasă-ne!
    Vedeti ca v-a intrat imdemnizatia pe card!😱

    Despre ce film vorbesti?😵

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Alo, Tovarasul Twdose,

    Ce este SAFE (Security Action for Europe)?
    E un instrument ce pune la dispoziția statelor UE împrumuturi în valoare totală de 150 mld. euro pentru apărare.

    Imprumuturi cu dobanda de care nimeni nu stie nimic.

    Cu termen până in 2030!

    Până atunci Romania nu completeaza cererea de finantare prin SAFE!
    Lasă-ne!
    Vedeti ca v-a intrat imdemnizatia pe card!😱

    Despre ce film vorbesti?😵

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: