Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de +0,50%, similară cu valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (+0,49%). Astfel, inflaţia anuală a păstrat în martie nivelul de 3,05% consemnat și în februarie. Factorul determinant a fost creșterea semnificativă a prețurilor la produsele alimentare (+1,46% într-o singură lună), compensată doar parțial de ieftinirea carburanților .
Inflaţia medie anuală (aprilie 2019 – martie 2020 faţă de cele 12 luni intervalul februarie 2018 – ianuarie 2019) creşterea preţurilor s-a redus la 3,7%, atât pe metodologia națională cât și pe cea armonizată la nivel european. Din păcate, indicatorul CORE2 ajustat, care descrie inflația de fond din economie, a urcat la cel mai ridicat nivel din aprilie 2019 încoace.
Situația este destul de complicată prin jocul dintre scăderea pronunțată a costurilor la combustibili, conjunctura nefastă la prețurile volatile (mai precis la legume și fructe, deoarece ouăle s-au ieftinit) și mișcarea ceva mai discretă, dar pe un trend destul de pronunțat în sus a prețurilor, la o serie de alimente de bază.
Cea mai mare influenţă în sensul creşterii preţurilor pe luna martie a venit pe segmentul produselor cu prețuri volatile, legume (+5,43% și +10,54% creștere cumulată de la începutul anului) și fructe (+4,04%, respectiv +8,36% până acum pe 2020). „Vedetele” au fost cartofii (+8,74% doar în martie, 11,67% pe trei luni) și fructele proaspete (+5,22% și, respectiv +12%).
Vestea bună ar fi că mai mult de jumătate din inflația totală a fost, astfel, conjuncturală, vestea proastă este că nu se întrevede prea curând o redresare a situației. Măsurile luate pentru stimularea producției interne de legume și fructe sunt puține și ineficiente. În plus, s-au majorat semnificativ și prețurile la produse de bază, precum pâinea (+0,93%), carnea (+0,84%) și lactatele (+0,79%).
Ceva mai discrete, dar generalizate, au fost mișcările altor prețuri alimentare, precum cele de la pește (+0,51%), zahăr (+0,41%) sau ulei (+0,77%), cafea (+0,29%) sau băuturi alcoolice (+0,41%, în coșul românesc de consum figurează la „produse alimentare”). De aici a rezultat, per total grupă produse alimentare majorarea de 1,46%, care a dat peste 90% din inflația lunară.
Prețurile produselor nealimentare au rămas cvasistabile per total grupă mare utilizată la calculul IPC(-0,09%). Influența majoră provenită din reducerea prețurilor la combustibili a acoperit efectul creșterii accizelor la tutun, dar și avansul prețurilor la alte categorii, precum autoturisme (+0,52%) sau cărți, ziare, reviste (+0,97%).
Serviciile au consemnat un nivel sub media generală (+0,35%), urmare a unor scumpiri de genul celor localizate la apă, canal, salubritate (+0,38%), restaurante, cafenele, cantine (+0,52%), îngrijire medicală (+0,56%) și servicii de telefonie ( +0,91%, urmare a eternului și bizarului calcul făcut prin raportarea la cursul euro/leu).
Avertisment din partea indicatorului CORE 2 ajustat
De reținut, inflaţia CORE 2 ajustat, aflată sub influenţa politicii monetare dar și a efectelor Covid 19, a urcat din nou, după ce se redusese considerabil în luna precedentă. Semnal important pentru luarea unor măsuri chibzuite, de amânare a unor creșteri de venituri deja antamate prin lege. Care ar fi, cât se poate de evident, peste posibilitățile reale rezultate din evoluția puternic descrescătoare a economiei.
Pe fondul cererii crescute artificial de declanșarea epidemiei de coronavirus, reducerea așteptată sub pragul de trei procente a inflației anuale nu s-a produs. Estimarea făcută de BNR în rapoartele trimestriale asupra inflației, va trebui revizuită în condiții excepționale, modelele utilizate neavând cum să includă incertitudinea majoră generată de o situație cu totul excepțională.
Echilibrul între păstrarea inflației la un nivel scăzut, în interiorul coridorului-țintă de 2,5% plus/minus 1%, și cerințele de stimulare a economiei într-o situație dificilă, cu asigurarea unei lichidități adecvate, va fi foarte greu de gestionat. Mai ales într-un context regional în care leul a rămas deocamdată foarte stabil ( comparat cu zlotul polonez sau forintul maghiar) dar avem de luptat și cu deficite externe cronicizate.
Urmărește-ne pe Google News
