7 aprilie, 2026

Profesorul Marius Andruh a fost ales marți noul președinte al Academiei Române, cu 84 de voturi „pentru” din cele 157 de voturi exprimate în cel de-al doilea tur al scrutinului, relatează Agerpres.

Contracandidatul său a fost Mircea Dumitru, fost ministru al Educației.

Actualul președinte, Ioan Aurel Pop, nu a mai candidat pentru nicio funcție în conducerea instituției.

Declarațiile noului președinte al Academiei:

Politicienii ar trebui să se uite la rezultatele institutelor economice, „să lucreze mai atent și să colaboreze mai bine” cu acestea. ‘La Academia Română este un spațiu al cercetării fundamentale. O să apăr întotdeauna cercetarea fundamentală, pentru că ea este o caracteristică a firii umane, care, scormonitoare, vrea să știe. În egală măsură avem institute economice, la ale căror rezultate politicienii ar trebui să se uite, să lucreze mai atent, să colaboreze mai bine – și acesta este unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus – și, neapărat, institutele din zona științelor umaniste, care sunt legate de identitatea noastră culturală. Nu uitați că regulile gramaticii se stabilesc în Academia Română și de către Academia Română”‘, a punctat academicianul”.

Despre deschiderea Academiei către publicul larg: „Deja sunt conferințele ținute de către membrii Academiei la Sala Dalles și unde vă invit să participați și apoi celelalte, care erau organizate de mine. Se cheamă ‘Ora de știință’, în care am invitat personalități care nu sunt membre ale Academiei Române. Ambele conferințe sunt organizate seara, tocmai pentru a fi accesibile publicului larg. Din păcate, sunt puțin cunoscute, pentru că lumea încă nu se uită pe site-ul Academiei să vadă toate conferințele și evenimentele care se organizează și care sunt dezbateri, sunt comemorări, sunt conferințe științifice, sunt conferințe privind folclorul, autenticitatea folclorului nostru. Toate secțiile, cele 14, au ceva de comunicat”.

Despre patrimoniul și salvarea caselor Academiei, care sunt în patrimoniul național și al orașului. „Eu văd conducerea Academiei Române ca pe un efort de construcție. Președintele Academiei – și nu doar el singur, ci cu toți membrii Academiei – trebuie să fie constructor de proiecte culturale, dar și în cel mai propriu sens al cuvântului. Asta pentru că avem o avere mare, pe care am recuperat-o în stare foarte proastă, pentru că ni s-au luat averile în 1948 și am primit case în stare foarte proastă, dintre care unele de patrimoniu. Deci pentru mine este extrem, extrem de important să salvăm casele care sunt în patrimoniul național și al orașului. Am spus astăzi și o mai repet – aici nu este vorba de estetică, nu este vorba numai de imagine, aici este vorba de patrimoniul cultural al acestui oraș și de identitatea lui culturală”‘, a arătat Andruh”.

„‘Eu sunt un tip optimist. Și nu poți să fii tot timpul nemulțumit de societatea românească, de tânăra generație, de cum este școala acum. Trebuie să fii optimist. „Ca să poți să servești țara trebuie să crezi în ceva, să crezi că se poate. Or, din punctul meu de vedere, societatea se poate corecta, bineînțeles, cu ajutorul Academiei Române, care are o autoritate morală. (…) Eu cred că societatea poate progresa și numai cu dragoste față de ea poți să faci ceva”.

Procedura de alegere a președintelui Academiei

Alegerile au avut loc în cadrul Adunării Generale, conform Statutului Academiei, care prevede organizarea scrutinului o dată la patru ani, în prima săptămână a lunii aprilie.

Președintele Academiei este ales fie cu două treimi din voturi în primul tur, fie cu majoritate simplă în turul al doilea.

Președintele ales își va prelua funcția după 15 zile de la data scrutinului.

Biografia profesorului Marius Andruh

Marius Andruh s-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori.

În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (Premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și Premiul III la cea de a V-a Olimpiadă Internațională de Chimie).

A fost șef de promoție în liceu, dar și la Facultatea de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică, absolvită în 1979.

În anul 1988 a obținut titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea academicianului Maria Brezeanu. Ulterior a urmat specializări postdoctorale la Paris (1991) și la Gottingen, în calitate de bursier al Fundației ‘Alexander von Humboldt’ (1992 – 1993).

După un stagiu de trei ani la IPRS Băneasa (1979 – 1982), s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din București.

Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019.

În perioada 2003 – 2019 a fost șef de catedră.

De asemenea, din anul 2021 este directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară ‘C. D. Nenițescu’ al Academiei Române.

Între anii 1994 și 1996 a fost profesor asociat la Universite du Quebec Montreal.

A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Gottingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea ‘Pierre et Marie Curie’ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea ‘Paul Sabatier’ Toulouse (2007), Universitatea ‘Louis Pasteur’ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010), Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche ‘Paul Pascal’ 2014).

În prezent este președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie și coordonator al lotului olimpic.

Direcțiile sale de cercetare sunt chimie metalosupramoleculară, inginerie cristalină, magnetism molecular, combinații complexe, heteropolinucleare, sisteme moleculare și supramoleculare cu trei purtători de spin diferiți și materiale moleculare luminescente.