„Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată” dacă nu se transformă într-o „federație autentică”, a declarat fostul prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, într-un discurs susținut luni la Universitatea Ku Leuven din Belgia.
Potrivit lui Draghi, „menținerea puterii impune Europei să treacă de la confederație la federație”, deoarece ordinea globală „este în prezent moartă”.
În discursul său, rostit după ce primit un titlui onorific, Draghi a prezentat imaginea unei ordini globale eșuate, atribuind acest declin aderării Chinei la Organizația Mondială a Comerțului, precum și țărilor occidentale care au inițiat schimburi comerciale cu un stat „care are ambiția de a deveni el însuși un pol de putere separat”.
Acest lucru, a spus el, a pregătit scena pentru „reacția politică cu care ne confruntăm în prezent” și, în cele din urmă, a produs „o lume cu mai puțin comerț și reguli mai șubrede” – dureroasă, dar nu o amenințare în sine. „Amenințarea este ceea ce o înlocuiește”, a spus Draghi, indicând o schimbare în politica Statelor Unite. „SUA impun tarife vamale Europei, amenință interesele noastre teritoriale și arătând clar, pentru prima dată, că consideră fragmentarea politică europeană ca servind intereselor sale.”
Pe de altă parte, a spus el, China continuă să controleze puncte critice în lanțurile de aprovizionare globale și este gata să exploateze acest avantaj prin inundarea piețelor cu mărfuri ieftine, controlul exporturilor critice și forțând alte economii să suporte costul propriilor dezechilibre.
„Federalism pragmatic”
Confruntată cu strategia SUA care combină parteneriatul cu dominația și cu modelul de creștere al Chinei prin exportarea costurilor sale către alte state, UE trebuie să își schimbe semnificativ structura, a declarat Draghi, avertizând că „alăturarea țărilor mici nu produce automat un bloc puternic”.
El a susținut că în domeniile în care Europa s-a „federalizat” – comerțul, concurența, piața unică, politica monetară – este „respectată ca o putere și [poate] negocia ca una singură”.
Ca dovadă, el a indicat acordurile comerciale „de succes” negociate recent cu India și America Latină.
„Unde nu am făcut-o – în domeniul apărării, al politicii industriale, al afacerilor externe – suntem tratați ca un ansamblu slab de state de dimensiuni medii, care trebuie divizate și tratate în consecință”, a spus Draghi.
„Un grup de state care se coordonează rămâne un grup de state – fiecare cu drept de veto, fiecare cu un calcul separat, fiecare vulnerabil la a fi luat unul câte unul.”
El și-a descris propunerea ca fiind un „federalism pragmatic” care „permite ieșirea din impasul în care ne aflăm astăzi fără a subordona pe nimeni”. „Statele membre aleg să participe. Ușa rămâne deschisă și altora, dar nu și celor care ar submina scopul comun. Nu trebuie să ne sacrificăm valorile pentru a obține putere”, a spus Draghi, menționând moneda euro ca fiind „cel mai de succes exemplu”, unele țări ale UE începând, iar altele aderând ulterior.
„Dintre toți cei prinși acum între SUA și China, doar europenii au opțiunea de a deveni ei înșiși o putere autentică. Așadar, trebuie să decidem: rămânem doar o piață mare, supusă priorităților altora? Sau luăm măsurile necesare pentru a deveni o singură putere? O Europă care nu își poate apăra interesele nu își va păstra valorile mult timp.”
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Optimistul, negurosul și periculosul an 2026 pentru România”)
Cititi si: Uniunea Europeană este atrasă de bogatele resurse de pământuri rare ale Braziliei – Exploatarea acestora reprezintă însă o provocare dificilă pentru europeni
***
Urmărește-ne pe Google News
