Urmărește-ne pe Google News
4 ianuarie, 2022
” Urmează partea cu adevărat grea: în lista celor 42 (!) de obiective de atins până în iunie 2022 figurează primele legi cu importante mize economice sau care depind de voința politică comună ( !) a coaliției de guvernare.”
Deci in 6 luni vor face ce nu au vrut sa reuseasca in 32 de ani ?! 😂
Putem sa pariem de pe acum ce se va culege la urma pentru ca nimeni nu poate opri viitorul, intrebarea este ce va mai ramane cand se trage linia.
1.Nu cred ca putem denumi numai ,,lipsa de vointa politica” imposibilitatea implementarii a 42 de ,,reforme” pina in martie si iunie 2022!Mai degraba este vorba de incapacitatea institutionala in acest sens, datorata lipsei de experianta institutionala, de expertiza profesionala si ,,logistica economica” spre a putea realiza imediat, ceeace nu s-a facut in 15 ani de integrare.
Din primele 24 de masuri o parte este realizabila BIROCRATIC, dar unele depasesc cadrul acesta, deoarece sint realizabile NUMAI ca ,,parti” ale unui ,,proiect national de dezvoltare economica-industriala rapida”!
Masura 13 de pilda, privind proceduri de imbunatatire a rationamentului in materie de politici publice, de planificare si simplificari administrative este realizabila numai ca parte si in cadrul unui proiect national de dezvoltare economica-industriala, care vizeaza identificarea unor ,,proceduri tehnocrate” in cadrul aducerii statului la formatul economic-institutional OPTIMAL!
Aceste metodologii si proceduri sint rezultatul stabilirii de corelatii, raporturi, determinari, etc. tehnice dintre economic, financiar, organizatoric, administrativ, normativ, procedural, fiscal, institutional, etc. care au ca fundament principiile/axiomele dezvoltarii economice identificate ca ,,modul operational”, in cadrul ,,propriului ,,proiect de tara”!
2.In articolul ,,Patologiile evaluarii politicilor si programelor publice” pe CONTRIBUTORS, d-l Marius Ghincea (expert in in politici publice) vorbea de evaluarea la nivel abstract cit si operational a politicilor publice, problema fiind ca singura posibila azi este cea abstracta, adica ,,teoretica”.Exemplul dat, privind ,,contributia” transportului scolar gratuit al elevilor la eliminarea abandonului scolar nu poate fi evaluata, deoarece factorii care produc acest fenomen sint nenumarati.
In comentariul pe care l-am postat acolo, am aratat ca orice evaluare sau in cazul de fata imbunatatirea metodologiilor si a rationamentului in materie de politici publice care sa conduca la corectitudine actionala sint imposibile in lipsa unor elemente obiective de evaluare/constructie, caracteristice doar unui proiect de dezvoltare economica.
Fara acesta, orice rationamente si metodologii in materie de politci publice sau administratie sint pur teoretice, adica strategii abstracte, lipsite de fundamentul tehnic-economic pe baza caruia sa poata fi construite si evaluate.
Am facut ,,trimitere” la articolul pe CONTRIBUTORS, unde am cautat sa exprim tehnic (si la obiect) imposibilitatea ca politicile publice sa poate fi pozitive si fezabile, in lipsa unor criterii obiective, pe care le ofera numai iesirea din cadrul teoretic/abstract birocratic, in spre cel practic, operational. Acest cadru concret din procesul dezvoltarii economice-industriale, asumate la un indice anual concret, de crestere economica industriala asigura indiciile si directia de actiune nu numai in cazul de mai sus, ci si in cel al masurilor punctului 15, al mecanismelor eficace de control al calitatii in materie de reglementare.
La fel sta situatia si in cazul punctului 16 privind instrumentele de finantare pentru sectorul privat, domeniu in care acesta practic este incapabil/nepregatit sa atraga si utilizeze instrumentele de finantare a afacerilor chiar daca se va schimba cadrul de acordare.
3.Daca primele 24 de tinte vizeaza mai ales obiective ,,teoretice normative si legislative”, urmatoarele 20 se refera mai ales la tinte economice si industriale concrete, majore, imposibil de realizat vreodata ca obiective singulare, deoarece ele sint obiective concrete de constructie si dezvoltare economica-industriala, care trebuie cuprinse intr-un program national coerent, organizat ca proiect de tara.
Insasi PNRR este un obiectiv UE situat dincolo de capabilitatea tehnica a unei tari dezindustrializate ca Romania, fara infrastructura stiintifica economica (academica si universitara) si lipsita de resursa umana cu pregatirea si experienta necesara unei astfel de realizari.
In concluzie, cred ca PNRR nu este realizabil la modul singular, ci numai impreuna si ca ,,parte” (organica) a ,,proiectului de tara”, care dispune de metode, tehnici si instrumentarul de realizare al unei dezvoltari economice rapide, utilizabile si de acesta.
Aceasta situatie nu este reprosabila UE care nu putea face in locul nostru un ,,proiect national de reindustrializare”, asa ca a facut tot ce putea – un proiect ,,hibrid”, ca sa nu spunem ca n-a incercat sa ajute o Romanie esuata economic…
Ne așteaptă un UbberKomikoPolitikon – PSD făcând reforme! Mă bușăște râsul de pe acuma, vorba cronicarului – ”Se sparie gândul…!!!”
D-alde Câcâ la finanțe, Ciuca-bătăilor șef de guvern, două partide care trag în acceași direcție doar când e vorba de furăciune și numiri pe nepotism și pile, oaleu….
Vorba populară: ” Mama-mpunge și eu trag/Ce mai ie o să-mi fac!”
Cred că o să prăpădească furătorii prima tranșă, după care canci reforme, canci bani și prima tranșă o să trebuiască să fie dată înapoi. Trăiască PCR-PSD și susțiitorii!
3 răspunsuri
” Urmează partea cu adevărat grea: în lista celor 42 (!) de obiective de atins până în iunie 2022 figurează primele legi cu importante mize economice sau care depind de voința politică comună ( !) a coaliției de guvernare.”
Deci in 6 luni vor face ce nu au vrut sa reuseasca in 32 de ani ?! 😂
Putem sa pariem de pe acum ce se va culege la urma pentru ca nimeni nu poate opri viitorul, intrebarea este ce va mai ramane cand se trage linia.
1.Nu cred ca putem denumi numai ,,lipsa de vointa politica” imposibilitatea implementarii a 42 de ,,reforme” pina in martie si iunie 2022!Mai degraba este vorba de incapacitatea institutionala in acest sens, datorata lipsei de experianta institutionala, de expertiza profesionala si ,,logistica economica” spre a putea realiza imediat, ceeace nu s-a facut in 15 ani de integrare.
Din primele 24 de masuri o parte este realizabila BIROCRATIC, dar unele depasesc cadrul acesta, deoarece sint realizabile NUMAI ca ,,parti” ale unui ,,proiect national de dezvoltare economica-industriala rapida”!
Masura 13 de pilda, privind proceduri de imbunatatire a rationamentului in materie de politici publice, de planificare si simplificari administrative este realizabila numai ca parte si in cadrul unui proiect national de dezvoltare economica-industriala, care vizeaza identificarea unor ,,proceduri tehnocrate” in cadrul aducerii statului la formatul economic-institutional OPTIMAL!
Aceste metodologii si proceduri sint rezultatul stabilirii de corelatii, raporturi, determinari, etc. tehnice dintre economic, financiar, organizatoric, administrativ, normativ, procedural, fiscal, institutional, etc. care au ca fundament principiile/axiomele dezvoltarii economice identificate ca ,,modul operational”, in cadrul ,,propriului ,,proiect de tara”!
2.In articolul ,,Patologiile evaluarii politicilor si programelor publice” pe CONTRIBUTORS, d-l Marius Ghincea (expert in in politici publice) vorbea de evaluarea la nivel abstract cit si operational a politicilor publice, problema fiind ca singura posibila azi este cea abstracta, adica ,,teoretica”.Exemplul dat, privind ,,contributia” transportului scolar gratuit al elevilor la eliminarea abandonului scolar nu poate fi evaluata, deoarece factorii care produc acest fenomen sint nenumarati.
In comentariul pe care l-am postat acolo, am aratat ca orice evaluare sau in cazul de fata imbunatatirea metodologiilor si a rationamentului in materie de politici publice care sa conduca la corectitudine actionala sint imposibile in lipsa unor elemente obiective de evaluare/constructie, caracteristice doar unui proiect de dezvoltare economica.
Fara acesta, orice rationamente si metodologii in materie de politci publice sau administratie sint pur teoretice, adica strategii abstracte, lipsite de fundamentul tehnic-economic pe baza caruia sa poata fi construite si evaluate.
Am facut ,,trimitere” la articolul pe CONTRIBUTORS, unde am cautat sa exprim tehnic (si la obiect) imposibilitatea ca politicile publice sa poate fi pozitive si fezabile, in lipsa unor criterii obiective, pe care le ofera numai iesirea din cadrul teoretic/abstract birocratic, in spre cel practic, operational. Acest cadru concret din procesul dezvoltarii economice-industriale, asumate la un indice anual concret, de crestere economica industriala asigura indiciile si directia de actiune nu numai in cazul de mai sus, ci si in cel al masurilor punctului 15, al mecanismelor eficace de control al calitatii in materie de reglementare.
La fel sta situatia si in cazul punctului 16 privind instrumentele de finantare pentru sectorul privat, domeniu in care acesta practic este incapabil/nepregatit sa atraga si utilizeze instrumentele de finantare a afacerilor chiar daca se va schimba cadrul de acordare.
3.Daca primele 24 de tinte vizeaza mai ales obiective ,,teoretice normative si legislative”, urmatoarele 20 se refera mai ales la tinte economice si industriale concrete, majore, imposibil de realizat vreodata ca obiective singulare, deoarece ele sint obiective concrete de constructie si dezvoltare economica-industriala, care trebuie cuprinse intr-un program national coerent, organizat ca proiect de tara.
Insasi PNRR este un obiectiv UE situat dincolo de capabilitatea tehnica a unei tari dezindustrializate ca Romania, fara infrastructura stiintifica economica (academica si universitara) si lipsita de resursa umana cu pregatirea si experienta necesara unei astfel de realizari.
In concluzie, cred ca PNRR nu este realizabil la modul singular, ci numai impreuna si ca ,,parte” (organica) a ,,proiectului de tara”, care dispune de metode, tehnici si instrumentarul de realizare al unei dezvoltari economice rapide, utilizabile si de acesta.
Aceasta situatie nu este reprosabila UE care nu putea face in locul nostru un ,,proiect national de reindustrializare”, asa ca a facut tot ce putea – un proiect ,,hibrid”, ca sa nu spunem ca n-a incercat sa ajute o Romanie esuata economic…
Ne așteaptă un UbberKomikoPolitikon – PSD făcând reforme! Mă bușăște râsul de pe acuma, vorba cronicarului – ”Se sparie gândul…!!!”
D-alde Câcâ la finanțe, Ciuca-bătăilor șef de guvern, două partide care trag în acceași direcție doar când e vorba de furăciune și numiri pe nepotism și pile, oaleu….
Vorba populară: ” Mama-mpunge și eu trag/Ce mai ie o să-mi fac!”
Cred că o să prăpădească furătorii prima tranșă, după care canci reforme, canci bani și prima tranșă o să trebuiască să fie dată înapoi. Trăiască PCR-PSD și susțiitorii!