Producătorii europeni de oțel se confruntă cu cererea scăzută și un aflux de importuri ieftine provenite din Asia, unde China a inundat piețele, producătorii locali căutând să livreze cât mai multe produse în Europa.
Sectorul fabricării oțelului din Europa, deja aflat în mare suferință, trebuie să fie mai bine protejat față de importurile ieftine, deoarece măsurile actuale sunt insuficiente, a declarat joi ministerul francez al economiei, Marc Ferracci, relatează Reuters.
„Industria europeană și sectorul siderurgic au nevoie de protecție, ceea ce pe termen scurt înseamnă consolidarea măsurilor de salvgardare”, a declarat Ferracci la o întâlnire dedicată siderurgiei cu omologii săi din șapte țări UE, inclusiv din România.
Subliniind că industria siderurgică europeană se află într-o „situație dificilă” în fața importurilor puternic subvenționate din China și a tarifelor vamale anunțate de SUA, el a spus că „dacă nu luăm măsuri puternice, fabricile se vor închide”.
Măsuri extraordinare pentru o perioadă extraordinară
„Ameninţarea nu este doar a unui impact asupra dinamicii comerţului. Adevărul este mult mai dramatic… Ceea ce face conducerea americană este un atac asupra companiilor europene şi a locurilor de muncă”, a declarat preşedintele Confindustria, Emanuele Orsini.
El a spus că politicile comerciale ale lui Trump vizează „dezindustrializarea” continentului european și a cerut Bruxelles-ului să ia în considerare „măsuri extraordinare pentru o perioadă extraordinară”.
Piața europeană este vulnerabilă
Comisia Europeană analizează dacă este necesar să-și înăsprească sistemul actual de taxe pentru importurile de oțel pentru a proteja producătorii din UE de efectele politicii comerciale ale președintelui Donald Trump care a anunțat oimpunerea suprataxei de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu din 12 martie.
Ferracci a mai spus că măsurile de salvgardare ale UE instituite în 2018 și care urmează să expire în 2026, în conformitate cu regulile OMC, nu au mai fost adaptate la realitățile pieței globale a oțelului, excedentul capacităților de producție ajungând să depășească cererea de trei ori și jumătate până anul viitor.
O declarație comună a miniștrilor arată că, pe termen scurt, sunt în favoarea revizuirii cotelor în conformitate cu cererea reală și în continuare au solicitat extinderea garanțiilor după o nouă investigație sau pentru un nou mecanism.
„Indiferent de natura juridică a instrumentului, aceste probleme vor trebui abordate prin niveluri tarifare adaptate la nivelul de supracapacitate de producție al fiecărei țări terțe și prin niveluri de cote adaptate cererii din UE”, se arată în declarația susținută de Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, România, Slovacia și Spania.
„Tarifele Trump” remodelează dinamica comerțului global cu metale
Tarifele pentru importurile de oțel și aluminiu, așa-numitele „tarife Trump” au zguduit piețele din întreaga lume. Cel mai mult vor fi afectate trei țări din regiunea Asia-Pacific de decizia președintelui Trump, care a anunțat un tarif de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu și produsele realizate din aceste metale.
Pe lângă majorarea tarifelor la 25% de la 10%, au fost eliminate și scutirile și cotele tarifare care permiteau anumitor țări sau produse să fie scutite de taxe. Noile tarife sunt anunțate să intre în vigoare în 12 martie.
Aceasta înseamnă că milioane de tone de oțel și aluminiu provenite din țări prcum Canada, Brazilia, Mexic, China, Vietnam, Coreea de Sud și India, pe care importatorii din SUA le puteau achiziționa înainte fără taxe suplimentare, vor fi taxate cu tariful integral. Potrivit lui Trump, decizia a fost de a face sistemul clar și direct. Taxa se aplică și produselor din aval care utilizează oțel sau aluminiu importat.
Tarifele lui Trump vin în timp ce China taxează dur SUA
Anunțul făcut de Donald Trump a coincis cu momentul în care noile tarife ale Chinei impuse mărfurilor americane au intrat în vigoare la începutul acestei săptămâni. Ca răspuns la măsurile comerciale luate anterioar de SUA, China a impus taxe vamale pentru exporturi americane în valoare totală de 14 miliarde de dolari. Acestea includ taxe de 15% pentru cărbunele și gazele naturale lichefiate (GNL) americane și de 10% pentru țiței și echipamente agricole, printre multe altele.
China va fi cea mai afectată de aceste măsuri deoarece este cel mai mare producător și exportator de oțel din lume. Potrivit experților, SUA au avut în vedere în primul rând China la modificarea politicii tarifare.
China se va reorienta spre Europa
Pentru a evita barierele din SUA, China va exploata cel mai probabil relațiile comerciale pe care le are pe alte piețe. Aceasta va însemna creșterea livrărilor către alte zone economice, cum ar fi Asia de Sud-Est și Europa.
Răspunsul Chinei la tarifele impuse importurilor de oțel și aluminiu de către SUA a fost pe măsură, După primele anunțuri privind tarifele SUA, reacția Chienia fost evaluată ca „puternică”. Și suplimentar a venit cu taxe de 15% pentru cărbune și GNL și 10% pentru țiței, mașini agricole și mașini cu motoare mari.
De asemenea, țara a lansat o investigație anti-monopol în legătură cu Google și a trecut pe lista neagră mai multe branduri de îmbrăcăminte. În plus, Beijingul a restricționat și exporturile de cinci metale rare esențiale pentru industriile de apărare și alte industrii de înaltă tehnologie.
India negociază cu SUA un acord comercial multisectorial
În schimb, tarifele Trump s-ar să nu afecteze India la aceeași scară precum China. Însă nu înseamnă că India nu va resimți efecte negative. Președintele SUA a criticat anterior India, spunând că abuzează în relația comercială bilaterală. Iar companiile siderurgice din India sunt îngrijorate de pierderea accesului deplin pe piața americană. La fel ca în China, există de asemenea și temerea de presiune pe prețurile metalelor pe piața internă. Se adugă și riscul ca oțelul ieftin din China să inunde piața indiană. Deja importurile au crescut deja din cauza proliferării politicilor protecționiste.
Pentru a preveni o criză a producătorilor autohtoni, Ministerul Oțelui din India a solicitat impunerea unui tarif de 25% la importurile de oțel. Solicitarea a venit după ce importurile din China au crescut anul trecut cu 80%.
După vizita prim-ministrului indian Narendra Modi la Washington, pentru evitarea unui război comercial, India și SUA au convenit să negocieze un acord multisectorial până în septembrie-octombrie a acesturi an. Ca parte a acestui efort, ambele țări au inițiat programul „Misiunea 500”, o inițiativă care vizează dublarea comerțului bilateral la peste 500 miliarde de dolari până în 2030.
Cititi si: SUA analizează eventuale tarife pe importurile de cupru – Măsura vizează refacerea producției interne. Urmează și alte sectoare „strategice”
***
Urmărește-ne pe Google News
