Leul s-a depreciat miercuri până la cel mai slab nivel din istorie, de 4,6722 lei / euro, a doua zi după ce guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a criticat dur ordonanța de urgență a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare legată de nivelul mediei de piață a dobânzilor, ROBOR.
Mugur Isărescu a avertizat că decizia fiscală reduce din flexibilitatea și eficiența politici monetare a BNR.
Guvernatorul a calificat ordonanţa drept o „trăsnaie” şi o „bombă greu de înţeles”.
„Ne-a luat şi pe noi prin surprindere trăsnaia (ordonanța, n.r.).(…) Măsura va afecta flexibilitatea şi eficiența politicii monetare, ceea ce nu va ajuta Guvernul. (… ) Cu această flexibilitate am reușit să aducem inflația în jos”, a spus Mugur Isărescu la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2019..
Guvernatorul BNR a acuzat „inovaţia” legării unei taxe pe activele bancare de ROBOR, care este un indicator al dobânzii de piaţă și a calificat drept „o aiureală” afirmația ministrului Finanțelor, că BNR ar face presiuni asupra băncilor să nu scadă dobânzile.
Mai mult decât un prag psihologic
Piața a testat mai mereu în anul trecut mai întâi pragul de 4,66 lei / euro și apoi pe cel de 4,67, ultima oară – serios, în 20 noiembrie (4,662 lei / euro), când perspectivele elaborării bugetului de stat pe 2019 deveniseră tot mai dificile.
Leul s-a depreciat cu 3,77% în ultimi doi ani, marcați de substanțiale stimulente fiscale (așa zisa revoluție fiscală) și de o politică de salarizare, care au dus la creșterea inflației ca și a dobânzilor de piaţă, ca efect al nevoilor tot mai mari de finanţare guvernamentală.
Inflația a coborât de la peste 5% la 3,4%, sub efectul creșterii dobânzii de referință a BNR, care a plasat-o, în pofida așteptărilor, în interiorul coridorului țintit de banca centrală (1,5 – 3,5%).
Ca efect al scăderii inflaţiei, administratorii BNR deciseseră, marţi, să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 2,50%.
Urmărește-ne pe Google News
