SUA nu au „cerut” României o bază militară, ci oferă mai multă siguranţă cetăţenilor români, iar premisa că România a devenit o ţintă după aprobarea dislocării de trupe și echipamente pe teritoriul său este o eroare, a declarat Marius Lazurca (foto), consilier prezidențial pentru probleme de siguranţă naţională.
Întrebat dacă reprezentanţii Statelor Unite ale Americii vor să „târască” România în războiul din Orientul Mijlociu prin solicitarea de acces suplimentar la bazele aeriene de pe teritoriul românesc, consilierul pe securitate al preşedintelui Nicuşor Dan, Marius Lazurca a explicat: „Nu, desigur!”. „Americanii nu ne-au cerut o bază, americanii, în fond, au oferit ceva. Au oferit României posibilitatea de a găzdui capabilităţi militare foarte sofisticate, capabilităţi pe care, dacă memoria nu mă înşală, România nu le-a mai găzduit până cum şi care, prin prezenţa lor în România, cresc securitatea naţională şi siguranţa cetăţenilor. Sunt capabilităţi tehnice foarte sofisticate”.
„Este vorba despre capacităţi de tip radar, de conexiune satelitară, de supraveghere a spaţiului aerian şi cosmic, de avioane de realimentare. Aşadar, nu este vorba de capacităţi sau de echipamente militare care să aibă armament la bord, nu am văzut radare înarmate până în dinţi sau antene radio purtătoare de muniţie”, a adăugat consilierul, în podcastul lui Lucian Mândruță.
În opinia sa, „e o eroare” ipoteza conform căreia România ar fi devenit o ţintă în urma deciziei Parlamentului de a aproba dislocarea acestor capabilităţi militare pe teritoriul său: „După părerea mea, e o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o ţintă după debutul acestui conflict (din Orientul Mijlociu – n.red.) sau că a devenit încă mai mult o ţintă în urma deciziei Parlamentului României. Şi îmi aleg cu grijă cuvintele pentru că, într-adevăr, decizia cu privire la noile capabilităţi militare care vor sosi în România pentru o perioadă limitată de timp nu a fost luată de preşedintele României, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ci de Parlamentul României care este, până la urmă, forul reprezentativ al democraţiei româneşti”.
Despre discuţiile cu delegaţia din Ucraina
Discuţiile purtate joi între conducerea de la Bucureşti și delegaţia condusă de preşedintele Volodimir Zelenski nu s-au purtat „în termenii «ce au dat ei şi ce am luat noi»”, ci au fost „o punere în comun a unor interese care converg”, a mai explicat consilierul prezidențial:
„Nu aş traduce interacţiunea noastră cu delegaţia condusă de preşedintele Zelenski în termenii «ce au dat ei şi ce am luat noi», pentru că, de fapt, este o punere în comun a unor interese care converg, până la urmă, şi care pot menţine un nivel înalt de intensitate a relaţiei bilaterale. Nu a fost o tocmeală, ”mai laşi tu de la tine, mai las eu de la mine, mai pui tu, mai pun eu” şamd. Ceea ce noi am încercat să facem este să identificăm acele puncte unde interesele noastre, în fond converg, şi unde acţiunile noastre pot face masă comună”.
Despre românii din Ucraina
În ceea ce privește drepturile etnicilor români din Ucraina, unul dintre subiectele abordate și totdată unul dintre motivele invocate de suveraniști pentru a cere distanțarea de Kiev a României, Marius Lazurca a spus că autorităţile de la Bucureşti „nu au sentimentul că cer ceva” atunci când pledează pentru drepturile acestora.
România e gata să ofere burse, microbuze şcolare pentru etnicii români din Ucraina. Acest lucru s-a făcut şi în trecut, dar în prezent există o „mini-sincopă a cooperării” în acest sens, din cauza dificultăţilor bugetare şi a faptului că România nu are încă bugetul aprobat.
„Ceea ce România a afirmat, în jurul mesei de discuţii, este că suntem gata să creştem nivelul sprijinului nostru, însă nu este un sprijin unilateral, este un sprijin pe care îl oferim Ucrainei pentru ca împreună cu Ucraina să facem astfel de servicii unei părţi importate a societăţii ucrainene care se întîmplă să fie compusă din etnici români”, a mai afirmat Marius Lazurca.
Țările percepute drept „izolaţioniste”, preocupate numai de binele propriu, au dificultăţi pe scena internaţională şi inclusiv în relaţia cu instituţiile financiare globale, a mai amintit consilierul prezidențial.
(Citește și: România și Ucraina întorc pagina economică: Drone ucrainene vor fi produse în România, conexiunile energetice vor fi extinse – Coridorul Vertical de Gaz intră în joc – Ucraina poate primi gaze din Neptun Deep)
****
Urmărește-ne pe Google News
