Relația cu clienții a creatorului de branduri este o satisfacție mai importantă decât banii, consideră Jean Valvis, directorul Valvis Holding și omul de afaceri care a fondat unele din cele mai de succes branduri din România. Acesta a fost invitatul podcastului Spiritul Timpului, un produs jurnalistic al CursDeGuvernare.ro.
”Când intri pe o piață e obligația ta să explici de ce ești deosebit. De ce prețul tău este puțin mai mare, de ce produsul tău vine cu caracteristici pe care nu le găsești deja pe piață. Aceasta este dimensiunea de a forma opinia consumatorului – dar întotdeauna cu adevărul, nu cu păcăleală. Consumatorul poate nu știe foarte multe, dar are o minte și o percepție care e țais. E inteligent, nu poți să îl păcălești. Iar actul de a face branding este extraordinar. Ca creator de branduri am o satisfacție, morală, legată de această încredere cu care ne îmbrățișează lumea, care e mai importantă decât toți banii. Eu cred cu mare tărie în creativitatea oamenilor, în antreprenorii care au ideea, care au calculat riscul și care generează valoare adăugată. În plus, România e o țară bogată – lucrurile vor merge bine. Am încredere absolută în țară și în oamenii care vor crea în această țară”, a spus Valvis, fondatorul Dorna, La Dorna și Aqua Carpatica.
La acest episod al podcastului Spiritul Timpului s-a atins o problemă serioasă – foarte serioasă: ce înseamnă brandul comercial într-o economie, cum se construiește, cum se consolidează? Dar un brand de țară? Asta pentru că un brand nu e numai despre clienți sau numai despre bani.
Valvis: “Valoarea adăugată e creată de antreprenorii privați, nu de companiile de stat sau de corporații”
Potrivit lui Jean Valvis, antreprenoriatul în România s-a dezvoltat puternic și cea mai bună dimensiune a societății o dau antreprenorii privați.
”Ei creează valoare adăugată. Nu societățile de stat, nu monopolurile, nici multinaționalele. Multinaționalele, eventual, sifonează beneficiile în altă parte. Eu vorbesc de creatorul de business, de întreprinderi mici și mijlocii și chiar spre mari, acum. Începe să se extindă și domeniul IT, cu puțină dificultate și turismul, va reveni agricultura, iar subsolul – domeniul energetic – știm că este puternic. Deci cu cât trece mai mult timp, cu atât imaginea țării și percepția ei se îmbunătățește. Când am venit eu în 1992, imaginea era mult mai negativă. Cu cât trece timpul, România își construiește o imagine, în primul rând din evoluția PIB, care în ’92 era de 30 de miliarde de dolari. Grecia era la 150 de miliarde. România era o treime. Astăzi PIB-ul Greciei este undeva la 210 miliarde, iar România cred că este undeva la 310 miliarde. România a evoluat”, a explicat omul de afaceri.
”Omul care e director general la stat sau secretar general sau șef de serviciu nu semnează pentru că îi e frică. E mai bine așa pentru el: loc călduț, prost plătit, fără risc să îl controleze cineva, iar drept consecință nu merge nimic”
Acesta consideră, însă, că în România nu există noțiunea de om de stat și că anumite decizii în domenii strategice sunt blocate de inacțiune și de frică în aparatul de stat.
”Aș dori să văd o clasă politică curajoasă, care să spună: «mă duc să organizez acest stat după modelul corporațiilor care au avut succes». Ce vreau să zic cu asta: fac departamente cu oamenii foarte capabili, îi plătesc bine, nu face nimeni scandal pe salarii… Iar în în România lipsește această noțiune de om de stat. Un om de stat într-o democrație este ca o instituție, cum sunt băncile: sunt sistemic, am o valoare sistemică în sensul că statul și tot sistemul economic nu funcționează – fără bănci de exemplu. Aceasta e o nevoie care trebuie acoperită și pe omul de stat ar trebui să îl plătești generos, să nu fie tentat de corupție, să fie chiar valoros pentru că trebuie să știe să aplice niște strategii ale statului care vor susține niște direcții cu risc, dar cu viziune. În plus, sunt niște domenii ale statului român atât de sensibile strategic, unde din fobia de a greși sau de a avea un control de la Curtea de Conturi sau procurorii pe cap, oamenii sunt neutralizați și nu iau deciziile. Asta e o problemă adevărată, psihologică și materială foarte concretă. Omul care e director general la stat sau secretar general sau șef de serviciu nu semnează pentru că îi e frică. E mai bine așa pentru el: loc călduț, prost plătit, fără risc să îl controleze cineva, iar drept consecință nu merge nimic”, a mai afirmat Jean Valvis.
Nu uitați să vă abonați la newsletterul siteului Spiritul Timpului (AICI – LINK)
+ să vă abonați la canalul de youtube al podcastului (Aici – LINK)
Un link la episodul cu numărul doi, cu Jean Valvis – la LINK –
Rețeta de valori din spatele unui brand comercial și brand de țară
De asemenea, un link la primul episod, cu prim-ministrul Ilie Bolojan – la LINK:
Simțul urgenței: România în politica de la București
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Se retine ca:
În România nu există noțiunea de om de stat”.
Punct.