Jalonul privind reducerea gap-ului de TVA din PNRR a fost înlocuit, în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, cu „măsuri structurale și legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF de a acționa, precum și de îmbunătățire a legislației în vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor”, potrivit Ministerului de Finanțe.
Dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.
Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, gap-ul de TVA al României este cel mai ridicat din UE, acesta ridicându-se la 30,6% în 2023, de la 36,7% în 2021. Valoarea TVA-ului care ar fi putut fi încasat la buget, dar care nu a fost colectat de ANAF s-a ridicat astfel la 8,5 miliarde de euro în 2022, față de 9 miliarde de euro în anul precedent.
În contextul discuțiilor Ministerului de Finanțe cu Comisia Europeană referitoare la implementarea reformelor asumate prin PNRR, analiza realizată la momentul inițierii negocierilor arăta că, deși am făcut progrese în digitalizarea administrației fiscale, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA, în perioada 2021–2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ținta stabilită în PNRR-ul inițial.
Negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii jalonului cu „unul în care ambițiile să fie unele realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR”, susține ministerul.
Noul jalon prevedere consolidarea capacității instituționale a ANAF și a Autorității Vamale Române (AVR) pe termen lung.
Noua formulare a jalonului se axează pe:
- Reorganizarea instituțională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie și introducerea unor indicatori de performanță legați de gradul de colectare;
- Îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței pentru creșterea capacității ANAF de recuperare a creanțelor;
- Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză și control fiscal;
- Îmbunătățirea cadrului procedural și a capacității ANAF de a gestiona inspecțiile în domeniul prețurilor de transfer;
- Ajustări legislative menite să sporească eficiența combaterii evaziunii fiscale;
- Creșterea transparenței ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât și a activității structurilor ANAF.
„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist. Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o administrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni — funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.
(Citește și: ”GAP-ul la TVA rezistă la nivelul de 5 ori mai mare decât media UE: Comisia, îngrijorată că măsurile care au funcționat în alte țări nu dau rezultate în România”)
***
Urmărește-ne pe Google News
