Conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și amplificarea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale, a declarat, luni, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) în cadrul unei conferințe.
În cazul în care conflictul se prelungește, impactul asupra economiei ar putea fi sever, dar în pofida acestor riscuri, ajustarea fiscală pe care Guvernul a început-o trebuie să continue, a mai punctat Isărescu.
Acesta a transmis în același timp un semnal de stabilitate și de sprijin din partea politicii monetare pentru politicile fiscale și pentru Guvern, care trebuie să coboare deficitul bugetar în acest an spre 6% din PIB, un obiectiv complicat având în vedere situația internațională și impactul pachetelor de ajustare bugetară.
”Este adevărat că atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează; atunci când riscurile geopolitice cresc, economisirea de precauție se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează. Cu toate acestea, Banca Națională a României trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară”, a declarat Isărescu la o conferință The Economist.
Cum explică Mugur Isărescu ”dominanța fiscală” – când banca centrală se subordonează Guvernului
Guvernatorul a mai spus că Banca Națională a României ”va continua să acționeze cu prudență, profesionalism și independență”, el dând de înțeles că BNR va ignora actualul șoc și nu va acționa chiar dacă inflația va mai crește.
”Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuațiile pe termen scurt și să protejăm stabilitatea pe termen lung”, a punctat Isărescu.
”Am menținut un nivel adecvat al rezervelor internaționale pentru ca acestea să fie un buffer esențial, acționând ca o ancoră de încredere alături de stabilitatea cursului de schimb în cadrul regimului de flotare controlată. În acest mediu, marcat de volatilitate și incertitudine, rolul băncii centrale nu este de a elimina incertitudinea, acest lucru fiind imposibil, ci de a preveni transformarea incertitudinii în instabilitate”, a spus Isărescu.
Isărescu a mai încercat să explice cum vede BNR politica monetară în contextul în care e instituția e obligată să facă concesii pe partea de stabilitate a prețurilor pentru a servi mandatul neoficial de stabilitate financiară a țării.
”Cadrul nostru de politică monetară are ca obiectiv principal stabilitatea prețurilor. Totuși, stabilitatea prețurilor este strâns legată de stabilitatea financiară, iar aceste două dimensiuni implică o serie de compromisuri (eng. trade-offs – n.r.): cum să acționăm ferm împotriva inflației fără a constrânge excesiv activitatea economică, cum să menținem stabilitatea cursului de schimb păstrând în același timp flexibilitatea acestuia și cum să susținem intermedierea financiară fără a compromite standardele prudențiale de creditare.
Pentru a gestiona aceste compromisuri, ne bazăm pe o abordare orientată de date și orientate spre viitor, pe comunicare publică pentru ancorarea așteptărilor și pe o cooperare strânsă în cadrul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, recunoscând că stabilitatea macroeconomică necesită coerență în politici”, a spus Isărescu.
(Citește și: ”Economia pierde din avânt – Indicatorul de sentiment indică o posibilă scădere a PIB în T1. Anticipările privind consumul și piața muncii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
