Președintele american Donald Trump analizează mai multe opțiuni împotriva Iranului, care includ atacuri țintite asupra forțelor de securitate și a liderilor de la Teheran pentru a stimula noi proteste, scrie Reuters.
La Bruxelles, miniștrii de externe din UE au decis adăugarea Gardienilor Revoluţiei pe lista europeană a organizaţiilor teroriste și sancționarea a 15 oficiali iranieni responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului.
Două surse americane familiarizate cu discuțiile au declarat că Trump dorește să creeze condiții pentru o „schimbare de regim” la Teheran, după ce o represiune a zdrobit mișcarea de protest la nivel național la începutul acestei luni, ucigând mii de oameni.
Pentru a face acest lucru, președintele american ia în calcul lovituri punctuale împotriva comandanților și instituțiilor din Iran pe care Washingtonul le consideră responsabile pentru violențe, pentru a le da protestatarilor încrederea că pot cuceri clădirile guvernamentale și de securitate.
Una dintre sursele americane a declarat că opțiunile discutate de consilierii lui Trump includ și un atac mult mai amplu, menit să aibă un impact de durată, posibil împotriva rachetelor balistice care pot ajunge la aliații SUA din Orientul Mijlociu sau împotriva programelor sale de îmbogățire nucleară.
Sosirea unui portavion american și a navelor de război de sprijin în Orientul Mijlociu în această săptămână a extins capacitățile lui Trump de a lua potențial măsuri militare, după ce a amenințat în repetate rânduri cu intervenția în urma represiunii Iranului.
Donald Trump a îndemnat Iranul miercuri să se așeze la masa negocierilor și să încheie un acord privind armele nucleare, avertizând că orice atac viitor al SUA va fi mai sever decât campania de bombardamente din iunie împotriva a trei situri nucleare.
Un oficial israelian de rang înalt cu cunoștințe directe despre planurile Israelului și Statelor Unite a declarat pentru Reuters că Israelul nu crede că atacurile aeriene pot răsturna singure Republica Islamică, dacă acesta este obiectivul Washingtonului.
„Dacă vrei să răstorni regimul, trebuie să trimiți trupe pe teren”, a spus el, menționând că, chiar dacă Statele Unite l-ar ucide pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, Iranul „ar avea un nou lider care l-ar înlocui”.
Doar o combinație de presiune externă și o opoziție internă organizată ar putea schimba traiectoria politică a Iranului, a spus oficialul citat.
La 86 de ani, Khamenei s-a retras din guvernarea zilnică, și-a redus aparițiile publice și se crede că locuiește în locuri sigure după ce atacurile israeliene de anul trecut au decimat mulți dintre liderii militari iranieni de rang înalt.
Conducerea zilnică a trecut în mâinile unor personalități aliniate Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), printre care se numără și consilierul principal Ali Larijani, au spus ei. Puternica Gardă domină rețeaua de securitate a Iranului și o mare parte a economiei.
Cu toate acestea, Khamenei păstrează autoritatea finală asupra războiului, succesiunii și strategiei nucleare, ceea ce înseamnă că schimbările politice sunt foarte dificile până când el nu va ieși din scenă.
Tensiune în Golf
Şeful armatei iraniene, Amir Hatami, a anunţat joi că a dotat regimentele de luptă cu 1.000 de drone şi se declară pregătit pentru un „răspuns zdrobitor” dat oricărei ameninţări externe.
Statele din Golf – aliați de lungă durată ai SUA și gazde ale unor baze americane importante – se tem că vor fi primele ținte ale represaliilor iraniene, care ar putea include rachete iraniene sau atacuri cu drone din partea Houthiților din Yemen, aliniați cu Teheranul.
Arabia Saudită, Qatarul, Omanul și Egiptul au făcut presiuni asupra Washingtonului împotriva unui atac asupra Iranului. Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a spus președintelui iranian Masoud Pezeshkian că Riadul nu va permite ca spațiul său aerian sau teritoriul său să fie utilizate pentru acțiuni militare împotriva Teheranului.
Mohannad Hajj-Ali, de la Carnegie Middle East Center, a declarat că desfășurările militare ale SUA sugerează că planificarea s-a schimbat de la un singur atac la ceva mai susținut, determinat de convingerea Washingtonului și Ierusalimului că Iranul ar putea să-și reconstruiască capacitățile balistice și, în cele din urmă, să transforme uraniul îmbogățit în arme.
UE anunță noi sancțiuni
Miniștrii de externe din UE au decis, joi, să impună sancțiuniîmpotriva a încă 15 persoane și șase entități responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, în urma reprimării violente a protestelor declanșate la finalul anului trecut.
Printre cei vizați se numără Eskandar Momeni, ministrul de interne al Iranului și șeful Consiliului Național de Securitate și procurorul general Mohammad Movahedi-Azad.
Măsurile restrictive legate de încălcările drepturilor omului în Iran se aplică acum unui total de 247 de persoane și 50 de entități. Acestea constau în înghețarea activelor, interdicții de călătorie în UE și interdicția de a pune la dispoziție fonduri sau resurse economice persoanelor și entităților incluse pe listă.
De asemenea, este în vigoare o interdicție privind exporturile către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă, inclusiv echipamente pentru monitorizarea telecomunicațiilor.
Pe de altă parte, sprijinul militar acordat de Iran războiului de agresiune al Rusiei continuă să reprezinte o amenințare directă la adresa securității UE. Din acest motiv, Bruxelles-ul a impus, de asemenea, măsuri restrictive împotriva a patru persoane și șase entități, cu accent special pe programul finanțat de statul iranian pentru dezvoltarea și producția de vehicule aeriene fără pilot.
(Citește și: „Donald Trump anunță că Iranul dorește un acord cu SUA în domeniul nuclear, după ce portavionul USS Lincoln a ajuns în regiune”)
***
Urmărește-ne pe Google News
