Atacul Israelului asupra Iranului a implicat mai bine de jumătate din forțele sale aeriene — 200 de aeronave desfășurate în cel puțin două valuri — începând cu primele ore ale dimineții de vineri, scrie sâmbătă Financial Times (FT). Publicația tratează specificul unei campanii de distrugere de la distanță a instalațiilor nucleare iraniene, îngropate adânc în munți, sub ziduri groși de beton, pentru distrugerea cărora Israelul ar avea nevoie de bombe speciale anti-buncăr.
Loviturile de vineri au vizat decapitarea conducerii militare a Iranului, distrugerea capacităților de producție a rachetelor balistice și avarierea instalațiilor nucleare din locații precum Natanz și Fordow. Sâmbătă, Iranul a confirmat prin organizația sa pentru energie atomică că facilitatea nucleară de la Fordow a suferit pagube limitate în urma atacurilor israeliene. Mai mult, o parte din echipamente și materiale au fost deja mutate.
Netanyahu: Atacurile vor continua atât cât va fi necesar
În același timp, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a transmis vineri că doar partea de la suprafață a uzinei pilot de îmbogățire a uraniului de la Natanz, din centrul Iranului, a fost „distrusă” de atacurile israeliene, contrazicând o declarație a Israelului, care vorbea despre daune provocate în subteran. Aici, Iranul producea uraniu îmbogăţit la 60%, conform declarațiilor lui Rafale Grossi, șeful IAEA dintr-o videoconferinţă a Consiliului de Securitate al ONU.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că atacurile vor continua „atât cât va fi necesar”, obiectivul final fiind distrugerea capacității Iranului de a produce arme nucleare.
Declarația deschisă a lui Netanyahu sugerează că durata operațiunii va depinde de evoluția obiectivelor militare și de reacțiile Teheranului. Iranul a ripostat deja prin lansarea a peste 100 de drone către Israel, iar liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a promis consecințe severe.
În prezent loviturile reciproce continuă, cu atacuri israeliene în interiorul Iranului și valuri de drone iraniene în tranzit spre Israel – care încearcă să le intercepteze.
Poate Israelul să distrugă singur siturile nucleare iraniene?
Israelul a anunțat că a lovit vineri complexul de la Natanz și că a „avariat” zona subterană a instalației, un spațiu pe mai multe niveluri în care se află centrifuge, camere electrice și alte infrastructuri esențiale.
Ambele instalații nucleare, Natanz și Fordow, au fost construite având în vedere posibilitatea unor astfel de atacuri — Fordow este amplasat sub un munte, iar atât acesta, cât și Natanz, sunt protejate de zeci de metri de beton armat. Distrugerea completă ar necesita lovituri repetate cu bombe anti-buncăr.
Spre deosebire de SUA, care dispun de bombardiere stealth B-2 echipate cu bombe de 13.600 kg special concepute pentru astfel de misiuni, Israelul are opțiuni limitate în cazul în care acționează singur.
Avioanele F-15 israeliene pot transporta bombe GBU-28 de 1.800–2.200 kg, capabile să străpungă 5–6 metri de beton. Israelul deține astfel de bombe, dar numărul lor este strict secret, iar puțini analiști cred că ar fi suficiente pentru a elimina complet aceste obiective, scrie FT.
„Israelul nu are suficiente bombe de 2.200 kg pentru a distruge Fordow și Natanz”, afirma în aprilie generalul american în retragere Charles Wald.
Israelul are însă stocuri mai mari de bombe BLU-109 de 900 kg, care pot fi transportate de avioanele F-35 stealth. Acestea au fost folosite în octombrie 2024 pentru a-l elimina pe liderul Hezbollah Hassan Nasrallah într-un adăpost subteran din Beirut — dar și atunci a fost nevoie de mai multe treceri succesive. În cazul buncărelor iraniene, protecția este mult mai solidă.
Israelul mai poate lansa rachete balistice de la distanță, din spațiul aerian sirian, evitând apărarea antiaeriană iraniană. Dar acestea nu sunt suficiente pentru distrugerea completă a instalațiilor, mai arată FT.
„Pot face daune considerabile programului nuclear Iranian. Dar este puțin probabil să-l poată elimina în întregime fără sprijin extern. Probabil vor încerca să lovească în mod repetat în timp”, spune Matthew Savill de la Royal United Services Institute din Londra.
Cât de rezistente sunt instalațiile de la Natanz și Fordow
Natanz, lângă Isfahan și Fordow, săpat în munte aproape de Qom, sunt principalele centre de îmbogățire a uraniului ale Iranului și țintele prioritare ale atacurilor israeliene.
Ambele instalații găzduiesc mii de centrifuge. Uraniul îmbogățit la 60% (foarte aproape de 90%, gradul necesar pentru arme nucleare) este esențial pentru o eventuală armă nucleară.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică estima în mai că Iranul deține 408,6 kg de uraniu îmbogățit, iar instalațiile de la Natanz și Fordow produc în medie 33,5 kg pe lună.
Potrivit unui raport al Institute for Science and International Security (ISIS) din Washington, un „salt înainte” tehnologic ar putea avea loc în trei săptămâni, timp suficient pentru producerea a nouă arme nucleare.
O parte semnificativă din acest stoc ar fi fost deja mutată la instalația FPFP din Isfahan, potrivit raportului ISIS. AIEA a semnalat în trecut că până la 83% din stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului ar putea fi depozitate acolo.
Darya Dolzikova, expertă în arme nucleare, avertizează că distrugerea completă a capacității de îmbogățire ar fi dificilă: „Natanz nu este singura instalație — Fordow, cea mai protejată, nu a fost afectată, și mai sunt și alte situri potențial secrete”, a spus ea pentru Financial Times.
Care sunt obiectivele Israelului
Pe lângă obiectivul declarat de a neutraliza programul nuclear iranian, Israelul a eliminat și lideri militari de rang înalt, politicieni și oameni de știință, inclusiv pe generalul Hossein Salami, comandantul Gărzilor Revoluționare. Asta sugerează că printre obiectivele sale ar putea fi și schimbarea regimului, deși acest lucru nu a fost declarat oficial.
Experții rămân sceptici că Israelul ar putea atinge aceste obiective fără sprijin extern.
„Puterea aeriană singură nu poate anihila decisiv programul nuclear iranian. Componentele rămase pot fi reconstituite în secret, iar temerile privind o reacție nucleară iraniană vor crește — ceea ce ar putea precipita un război terestru, ca în 2003 cu Irakul”, avertizează istoricul militar american Robert Pape.
Acesta mai spune că „nicio campanie aeriană nu a dus vreodată la răsturnarea unui guvern. Cazul Israelului va deveni doar un nou exemplu”.
Cum funcționează apărarea antiaeriană a Iranului
Anul trecut, Israelul a folosit rachete balistice lansate din aer de la distanță, evitând sistemele antiaeriene S-300 livrate Iranului de Rusia. Aceste atacuri au degradat semnificativ apărarea iraniană, dar nu este clar cât mai funcționează din ea, mai arată FT.
Vineri dimineață, armata israeliană a anunțat că a distrus „zeci de radare și lansatoare de rachete sol-aer” în vestul Iranului, într-o operațiune de amploare.
Înainte de a lovi siturile nucleare, este foarte probabil ca Israelul să fi distrus sau blocat prin bruiaj mare parte din sistemele radar iraniene, folosind rachete speciale.
Totuși, Iranul are mai multe tipuri de sisteme de apărare — unele mobile, altele livrate de Rusia și China — care ar putea fi greu de detectat. Inclusiv sisteme mai vechi, precum S-200, pot fi eficiente. În 2018, Siria a doborât un F-16 israelian cu o astfel de rachetă.
Care ar putea fi strategia Iranului
Până acum, Iranul a lansat sute de drone și rachete balistice – în cazul dronelor vorbim în principal de celor de tip Shahed-136, similare celor folosite de Rusia în Ucraina. Deși lente și ușor de interceptat, strategia Iranului ar putea fi epuizarea stocurilor de rachete interceptoare israeliene, urmată de lansarea unor rachete balistice mai sofisticate.
Sistemul de apărare israelian în trei straturi (inclusiv Iron Dome și sistemul american THAAD) a funcționat aproape perfect în atacurile anterioare din 2024. La fel ca atunci, Israelul pare că a avut parte de sprijin din partea SUA și Marea Britanie, care în 2024 au intervenit activ.
FT subliniază că rezervele Israelului de rachete interceptoare sunt o problemă. După un an de atacuri din partea Iranului, Hezbollah și rebelilor Houthi din Yemen, rezervele sunt scăzute, iar Israel Aerospace Industries a declarat că lucrează permanent, în trei schimburi, pentru a susține producția la situația de conflict din prezent.
În paralel, Iranul și-a crescut ritmul de producție a rachetelor balistice la aproximativ 50 pe lună. Potrivit unor estimări ale serviciilor de informații americane, Iranul ar deține în prezent circa 2.000 de rachete balistice, capabile să transporte focoase de peste 900 kg.
(Citește și: ”Live / Conflictul Israel-Iran ia amploare: Iran a răspuns în cursul nopții cu valuri de rachete care au ajuns la Tel Aviv și Ierusalim – Israelul ripostează deja. Ambasadorul Israelului în SUA: ”Suntem în război cu un regim hotărât să obțină puterea nucleară”. ONU – ședință a Consiliului de Securitate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
