Luni, 15 septembrie, va veni la București Mathias Cormann, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care se va întâlni cu premierul Bolojan, președintele Dan și alte autorități implicate în pregătirea aderării României la organizație.
După aderarea la NATO și UE, România se îndreaptă spre îndeplinirea unui nou obiectiv strategic – aderarea, în 2026, la OCDE.
Vizita lui Mathias Cormann e un bun prilej de-a afla care e stadiul negocierilor și evaluărilor, chiar de la Luca Niculescu (foto), secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare, care explică, într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro: cum decurge evaluarea progreselor și ce mai avem de făcut pentru a fi primiți în forul cu sediul la Paris.
OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după Al Doilea Război Mondial. Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.
Pentru a deveni membră, România mai are de închis 10 capitole, care în cazul aderării la OCDE se numesc „comitete”. Acestea sunt:
- Comitetul pentru Investiții;
- Grupul de Lucru pentru Combaterea Mitei în Tranzacțiile Internaționale de Afaceri;
- Comitetul pentru Piețe Financiare;
- Comitetul pentru Afaceri Fiscale;
- Comitetul pentru Politica de Mediu;
- Comitetul pentru Produse Chimice și Biotehnologie;
- Comitetul pentru Guvernanță Publică;
- Comitetul pentru Statistici și Politica de Statistică;
- Comitetul pentru Comerț;
- Comitetul pentru Evaluare Economică și de Dezvoltare.
Interviul integral
CursDeGuvernare:
România a devenit stat candidat în 2022 și vrea să adere la OCDE în 2026. Este obiectiv strategic, spunea recent premierul Bolojan. Unde ne aflăm astăzi în acest proces?
Luca Niculescu:
Este un obiectiv strategic a României, este în programul de guvernare, este asumat de întreaga clasa politică și, aș spune, de întreaga societate românească. Am început procesul în 2022, dar, de fapt, în 2004 am depus pentru prima oară cererea de aderare.
În clipa de față, avansăm bine. Avem de încheiat 25 de comitete pentru aderarea la OCDE. Procesul este asemănător cu cel al aderării la Uniunea Europeană, doar că acum nu mai încheiem capitole de negociere, ci comitete, în cadrul acestui proces de aderare. Din cele 25 am închis 15. Mai avem 10, suntem ca în cântecul lui Europe – „The Final Countdown”. Și, cum vrem să aderăm în 2026, trebuie să le încheiem, pentru că orice comitet neîncheiat ar putea să însemne o amânare a aderării.
CursDeGuvernare:
Ce mai avem de făcut, concret, până la sfârșitul anului? Ce ne propunem?
Luca Niculescu:
Ne propunem să închidem cât mai multe dintre ele. Avem evaluările deja stabilite. Cum se întâmplă: în momentul în care s-au adunat suficiente elemente care să-ți permită să intri într-o evaluare, atunci ești programat la acea evaluare. Fiecare comitet are calendarul lui. Sunt unele comitete care se întâlnesc o dată pe an, altele de două ori pe an. Deci, ideea e că dacă tu ratezi o evaluare, nu te programează imediat, în 2-3 săptămâni, ci trebuie să mai aștepți încă șase luni. În cazul României, restul comitetelor sunt programate până la finalul acestui anului și începutul anului viitor. Calendarul precis pentru ele urmează a fi definitivat.
Faptul că intri în acest examen, nu-ți garantează că-l și treci. Noi, până acum, am trecut de toate examenele. N-am avut nicio amânare până acum. Te evaluează 38 de state. Fiecare dintre ele are dreptul de a spune, de a cere mai multe amănunte, de a dori mai multe informații, de a solicita alte documente, ceea ce, cu siguranță, duce la un examen foarte, foarte complex.
CursDeGuvernare:
Cum ar trebui interpretată – inclusiv intern – o eventuală amânare? E un semnal îngrijorător?
Luca Niculescu:
Sunt state care nu au trecut din prima câte un examen. N-aș vrea să insist pe asta, pentru că noi acum suntem atât de mobilizați pentru a trece de toate examenele, încât nici nu vreau să mă gândesc că s-ar putea să avem amânări. Dar amânarea face parte din procesul de aderare. Sunt unele țări care au aderat în 3-4 ani, altele în 8 sau 9 ani, pentru că depinde de meritele fiecarei țări, de ritmul fiecarei stat. Deci nu este un proces care trebuie să dureze doar 3 ani sau doar 4 ani.
CursDeGuvernare:
Contextul intern credeți că ne ajută? Și mă refer aici la faptul că România este guvernată de o coaliție de 4 partide din zone diferite ale spectrului politic.
Luca Niculescu:
Este, așa cum ziceam, un obiectiv asumat în programul de guvernare.
Există sprijin politic dintotdeauna pentru aderarea la OCDE. Dacă vă uitați la toate guvernele care, în primul rând, s-au luptat pentru a începe acest proces de aderare din 2004 până în 2022, apoi la toate guvernele care au fost în acești 3 ani și jumătate de când am început procesul de aderare, vedeți că sprijinul politic există, este asumat la nivelul coaliției. Și mai mult decât atât, în Parlament există o comisie parlamentară pentru sprijinirea aderării la OCDE, din care fac parte membrii ai tuturor partidelor politice și când spun toate partidele politice, chiar toate. Toate care sunt în Parlament, evident.
Deci este un sprijin care contează foarte mult atunci când vorbim despre procesul de aderare pentru că nu în toate statele, în toate momentele, a existat acest sprijin și asta contează atunci când OCDE-ul face evaluările.
Mediul, Statistica și Piețele Financiare – capitole complexe
CursDeGuvernare:
Haideți să vorbim despre comitetele care mai sunt de închis. Care sunt cele mai grele?
Luca Niculescu:
Aș spune că unul dintre cele mai importante este Comitetul pentru Politica de Mediu. O treime dintre instrumentele pe care le avem rezolvat pentru aderarea la OCDE s-au referit la Politica de Mediu și acolo s-au făcut foarte multe eforturi în ultima vreme. Adică s-a aprobat o strategie pentru zona costieră, ceea ce este excelent pentru a avea un plan integrat pentru sistemul costier al României. De asemenea, pentru gestionarea deșeurilor s-au făcut pași importanți, ca și pentru întărirea Gărzii de Mediu și a Gărzii Forestiere.
Mediul este, deci, unul dintre cele mai exigente comitete pe care le-am avut. Aici am avut, poate, cele mai multe acte normative de adoptat, iar colegii de la Mediu vor avea evaluarea în curând și sperăm să fie o evaluare de succes.
Mai este un comitet care, tot așa, e legat de cel de Mediu – Comitetul pentru Produse Chimice și Biotehnologice.
Comitetul pentru statistici este unul foarte important, pentru că baza activității OCDE-ului o reprezintă datele, politicile publice care se bazează pe date bine interpretate, bine analizate, pe statistici foarte bune, iar acest comitet va certifica tocmai că datele pe care le oferă România sunt la standardele OCDE, atunci când vom trece de el. Este, aș spune, unul dintre stâlpii existenței OCDE-ului.
Comitetul pentru Piețe Financiare este, de asemenea, important pentru că acolo include un domeniu despre care s-a vorbit mult în România în ultima vreme, e vorba despre pensiile private.
La comitete importante, trebuie menționat și Grupul de Lucru pentru Combaterea Mitei în Tranzacțiile Internaționale de Afaceri, care este un element important în lupta împotriva corupției. OCDE are cel mai important instrument internațional de lupta împotriva corupției. Se numește Convenția Antimită, la care România a aderat, a reușit să adere acum 2 ani, dar și acolo sunt diferiți pași de făcut pentru a ajunge la aceste standarde.
CursDeGuvernare:
Cum stăm la Comitetul pentru Guvernanță coorporativă?
Luca Niculescu:
Este unul dintre capitolele care au fost închise în această primăvară. Cele 38 de state, membre ale OCDE, au considerat că România se află pe un drum bun în această direcție. Este un dosar care a fost gestionat, în primul rând, de colegii de la Secretariatul General al Guvernului. Sigur că mai sunt multe de făcut, adică există recomandări primite de România, dar, din punctul de vedere al echipei de coordonare, figurează printre capitolele pe care le-am închis.
România va intra pe o altă hartă a investițiilor
CursDeGuvernare:
În momentul de față, OCDE de unde își ia datele despre România?
Luca Niculescu:
Cei de la OCDE și le iau din multe părți. Probabil că OCDE are cea mai bună capacitate de colectare și de analiză a datelor. Este recunoscut pentru asta. Și una dintre forțele OCDE-ului o reprezintă tocmai acest capitol.
De când am început procesul de aderare, gândiți-vă, am avut mai multe etape. Primul a fost foaia de parcurs, care reprezintă planul de lucru, ce avem de făcut pentru a adera la OCDE. După aceea, noi am răspuns, printr-un așa-numit memorandum inițial, care înseamnă un document foarte serios, despre cum estimam noi că se aliniază politicile noastre la standardele OCDE.
După aceea, imediat după aceea, au început să vină foarte multe misiuni ale OCDE și a început o corespondență foarte intensă a autorităților române cu colegii de la OCDE. A fost un schimb de informații non-stop. Pe baza tuturor acestor informații, și probabil și, cu siguranță, și din alte părți, cei de la OCDE au început să pregătească dosarele pentru evaluare și apoi, de fiecare dată când un dosar era gata, am intrat în evaluări și, după cum spuneam, am trecut de aceste examinări.
Foarte interesant și ce va ajuta România foarte mult este că, la capătul fiecarei evaluări încheiate, OCDE realizează un raport despre capitolul respectiv. Capitol care devine public. Niciodată România nu a avut și nu va avea o radiografie mai clară acum a felului în care funcționează. Deci aș spune și aș îndemna – din poziția mea de coordonator al procesului de aderare – autoritățile publice să folosească aceste rapoarte pentru a face politici publice cât mai bune pentru români.
Pentru că acest lucru se întâmplă doar odată, atunci când intri în OCDE, atunci când ești în procesul de aderare. După aceea, OCDE mai are un instrument perpetuu, as spune. Mai exact, o dată la doi ani, primești un studiu economic dedicat țării tale. România încă nu e țară membră, dar, fiind țară candidată, beneficiaze deja de aceste studii. Am avut în 2022, am avut în 2024, vom avea din nou unul în 2026.
CursDeGuvernare:
Toate aceste rapoarte ajung și în atenția investitorilor străini și a agențiilor de rating? Ne ajută pe plan reputațional?
Luca Niculescu:
Cred că aici ați spus punctul pe „i”. Pentru că deseori sunt întrebat ce ne aduce OCDE față de NATO și UE. La NATO e simplu să definești beneficiile printr-un cuvânt – „securitate”. La Uniunea Europeană, dacă ar fi un cuvânt, ai spune „prosperitate”, pentru că există fondurile europene.
Or OCDE, deși uneori i se spune „NATO economic”, nu este NATO, nu este nici Uniunea Europeană, nu îți aduce fonduri, dar îți aduce ce spuneați dumneavoastră – beneficii reputaționale. Adică îți aduce un grad de respectabilitate. Exemplul cel mai simplu sunt investițiile. Toate țările care au intrat în OCDE înaintea noastră au beneficiat de un flux de investiții mai mare decât înainte să fi fost membre OCDE. Pentru că intri pe o altă hartă a investiților.
Există fonduri care au drept criteriu apartenența unui stat la OCDE pentru a investi în acel stat. Și e vorba de fonduri mari, poate cele mai mari, din zone care nu vin neapărat din Uniunea Europeană, care pot veni din Asia, din Japonia sau Coreea de Sud, din Statele Unite sau Canada, din alte zone ale lumii și este un lucru foarte important pentru că vor veni bani privați, în completarea fondurilor europene și care vor ajuta România să se dezvolte. Deci reputația României va avea de câștigat prin aderarea la OCDE.
Pe de altă parte, pentru agențiile de rating contează că te-ai adaptat la standardele OCDE, că te-ai ridicat la standardele OCDE. Dacă vă uitați pe raportul OCDE din 2024, care e un raport foarte bun, una dintre principalele recomandări era consolidarea fiscală. Atât OCDE, cât și agențiile de rating au aceiași viziune asupra consolidării fiscale.
OCDE – „o formidabilă școală de guvernare”
CursDeGuvernare:
Consolidarea fiscală se traduce, uneori, în eforturi dureroase pentru populație. Va simți și populația efectele benefice ale aderării la OCDE?
Luca Niculescu:
Aș spune că investițiile despre care vorbeam înseamnă, în primul rând, locuri de muncă. Deci înseamnă oameni care vor avea ce lucra și acesta este un lucru care ne afectează pozitiv pe fiecare dintre noi. În plus, vor veni mai mulți bani în țară, iar directorul uneia dintre cele mai mari bănci din România îmi spunea că unul dintre efecte va fi că va putea să se împrumute la dobânzi mai mici. Vom avea și o administrație publică mai bună, administrația se îmbunătățește pentru că OCDE-ul este o formidabilă școală de guvernare.
Știți sloganul, știți deviza OCDE: „Politici mai bune pentru vieți mai bune”. Deci eu ce pot să spun, cât mai simplu, este că românii vor trăi mai bine după aderarea la OCDE.
Recomandarea pentru Pilonul II de pensii
CursDeGuvernare:
Ați menționat pensiile atunci când am vorbit, la începutul interviului, despre Comitetul pentru Piețe Financiare. Ce ne cere OCDE legat de pensiile din Pilonul II, ne-a cerut legea de plată?
Luca Niculescu:
Ca să clarificăm termenii, România este țara care vrea să adere la OCDE. Noi vrem să fim acolo. Ca să fim acolo, trebuie să ne aliniem la standardele și la cele mai bune practici ale organizației. OCDE te ajută, te ghidează în acest proces de reforme.
Exista o recomandare din partea OCDE privind pensiile Pilon II care, simplu rezumată, suna cam așa: faza de acumulare să fie în coerență cu faza de plată. Era o lege, era ce România trebuia să adopte. Asta a fost recomandarea OCDE, dar era ceva de care noi știam și știam că vom avea nevoie, că urma să adoptăm această lege de mulți ani.
CursDeGuvernare:
Suntem pe finalul interviului și vreau să vă întreb direct: ce trebuie să facem ca să nu ratăm obiectivul 2026?
Luca Niculescu:
Să fim la fel de serioși și de consecvenți cum am fost până acum.
Pentru că este un obiectiv pe care îl dorim de multă vreme, de peste 20 de ani. A fost greu până s-au deschis ușile OCDE. Nu este o organizație care se deschide, care-și deschide porțile foarte ușor.
Am fost la câteva evaluări. Sunt subiecte extrem de tehnice. Noi trebuie să venim și venim cu cei mai buni specialiști, dar un evaluator poate să te întrebe, oricare dintre cei 38, poate să te întrebe cam orice are legătură cu sectorul respectiv. Deci trebuie să fim cum am fost până acum și eu sunt optimist, foarte optimist, că vom adera în 2026.
Angajamentul politic, important în perioadele de instabilitate
CursDeGuvernare:
Cum se uită experții și oficialii OCDE la perioadele în care un stat candidat se confruntă și cu perioade de instabilitate politică?
Luca Niculescu:
Până la urmă, aceasta este democrația. Cât timp angajamentul politic rămâne, cât timp țara avansează pe parcursul aderării la OCDE, cât timp există o coordonare bună, nu e nici o problemă. România a schimbat câteva guverne în cei trei ani de când sunt coordonator. Iar determinarea noastră a rămas aceeași. Președintele Nicușor Dan – cred că într-una dintre primele declarații – a spus că aderarea la OCDE în 2026 este o prioritate, iar premierul Ilie Bolojan a numit-o obiectiv strategic. Apoi, în programul acestei coaliții, care-i formată din patru partide, aderarea la OCDE este prioritară, la fel ca și pe agenda Ministerului Afacerilor Externe. Este a treia ancoră pentru România în lumea de care aparținem, o lume a valorilor, a democrațiilor consolidate, a economilor de piață.
CursDeGuvernare:
Există riscul ca anumite state să ne împiedice aderarea? S-a mai întâmplat când am vrut să intrăm în NATO, apoi în UE.
Luca Niculescu
Până acum nu avem niciun semnal, ca să răspund direct la întrebarea dumneavoastră, că ar exista un stat care ar dori să amâne. Adică dacă România continuă să lucreze la fel de consistent și de serios, dacă trecem de evaluările tehnice, evident, sunt optimist că vom intra în 2026.
(Citește și: „Mathias Cormann, șeful OCDE, vine luni la București – întâlnire cu premierul Bolojan Ilie – România vrea să adere la OCDE în 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
