O mică insulă de corali din nordul Golfului este una dintre țintele cele mai sensibile ale Iranului și una dintre cele mai ușor de lovit, dar până acum a rămas neatinsă în campania de bombardamente a SUA și Israelului, scrie Financial Times.
Insula Kharg, lungă de câțiva kilometri și situată la aproximativ 25 km de coasta Iranului, servește din anii 1960, ca principal terminal de export de țiței al țării, construit de compania americană Amoco și capabil să încarce până la 7 milioane de barili de petrol pe zi.
Importanța sa este greu de supraestimat. „Fără ea, economia se prăbușește”, a declarat Richard Nephew, fostul trimis special adjunct al SUA pentru Iran. O acțiune militară pentru a distruge sau a prelua controlul asupra infrastructurii insulei ar fi extrem de dăunătoare pentru Iran, dar riscă să adâncească războiul, provocând un șoc suplimentar piețelor energetice și slăbind orice viitor guvern iranian.
Având în vedere că atacurile asupra insulei reprezintă de mult timp o linie roșie pentru Washington, modul în care administrația Trump va trata acest hub crucial de export în timpul conflictului ar putea oferi indicii despre strategia sa pe termen lung față de Iran.
Deoarece cea mai mare parte a coastelor Iranului este prea puțin adâncă pentru a putea primi cele mai mari petroliere din lume, Khargul este un punct extrem de vulnerabil: nouă din zece barili de petrol pe care Iranul îi vinde în străinătate sunt încărcați pe insulă.
Instalațiile sale sunt foarte expuse: zeci de rezervoare de stocare grupate în sud, diguri lungi care se întind în apă adâncă pentru a încărca superpetroliere pe ambele părți, locuințe pentru muncitori și o pistă de aterizare modestă care leagă insula de continent. Conductele submarine leagă terminalul de unele dintre cele mai mari câmpuri petroliere din Iran. Insula a fost bombardată intens în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980.
Iranul a extins conflictul în ultima săptămână cu atacuri asupra infrastructurii energetice a țărilor vecine, provocând o criză iminentă pe piețele de petrol și gaze. Duminică, Israelul a lovit principalele depozite de combustibil din Teheran, provocând incendii uriașe și acoperind capitala cu un nor negru de fum.
Dar nu a avut loc niciun atac împotriva insulei Kharg. Terminalul pare să fie pe deplin operațional. Datele de pe platformele de urmărire a tancurilor sugerează că mai multe supertancuri au fost încărcate acolo în ultima săptămână. Deși este greu de confirmat pe deplin din cauza semnalelor de identificare falsificate, analiștii spun că vineri seara un supertanc de țiței pare să fi tranzitat Strâmtoarea Hormuz, punctul îngust de la gura Golfului, pe care luptele l-au blocat pentru alte nave.
Președintele Donald Trump a declarat în acest weekend că va extinde obiectivul campaniei de bombardamente a SUA dincolo de țintele militare și nucleare, sugerând că noi „zone și grupuri de oameni” ar putea intra în sfera sa de acțiune. Cu toate acestea, Casa Albă a refuzat să comenteze strategia sa în jurul insulei Kharg.
Unii politicieni israelieni solicită, de asemenea, atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Liderul opoziției, Yair Lapid, a cerut sâmbătă din nou Israelului să „distrugă toate câmpurile petroliere și industria energetică a Iranului de pe insula Kharg”.
Dar Richard Nephew, care lucrează acum la Centrul pentru Politica Energetică Globală al Universității Columbia, a declarat că un atac asupra Kharg ar reprezenta o escaladare semnificativă. „SUA și Israelul sunt conștiente că, dacă lovești, riști ca Iranul să vizeze cu adevărat infrastructura petrolieră a statelor din Golf, iar dacă schimbarea regimului are succes, aceasta va slăbi extrem de mult guvernul succesor”, a spus el. „Asta nu înseamnă că nu va fi vizat, dar explică de ce nu a fost încă”, a adăugat Nephew.
Un joc pe termen lung
Unii oficiali ai administrației Trump au indicat că „jocul pe termen lung” ar putea fi acela de a se asigura că rezervele de petrol ale Iranului se află pe mâini bune.
Jarrod Agen, director executiv al Consiliului Național pentru Dominanța Energetică al Casei Albe, a declarat pentru Fox Business: „În cele din urmă, nu va trebui să ne facem griji cu privire la aceste probleme în Strâmtoarea Hormuz, deoarece vom scoate tot petrolul din mâinile teroriștilor”.
Michael Doran, cercetător senior la Institutul Hudson și fost oficial american, a declarat că Washingtonul a tras de mult o linie roșie în jurul Khargului, care a fost, de asemenea, evitat cu grijă în timpul războiului de 12 zile de anul trecut dintre Israel și Iran. Deși un atac ar afecta economic regimul actual, ar afecta și orice viitor guvern din Iran.
„Administrația nu dorește să distrugă baza economiei iraniene de după război”, a spus el, adăugând că nici Casa Albă nu dorește o creștere suplimentară a prețului petrolului. Israelul va respecta, de asemenea, restricțiile impuse de SUA. „Este o linie roșie americană de lungă durată. Israelul nu își poate permite să gândească în afara cadrului american”, a precizat Doran.
Armatele israeliană și americană au împărțit până acum ofensiva din punct de vedere geografic, avioanele israeliene vizând vestul și centrul Iranului, iar forțele americane fiind responsabile de flancul sudic și apele teritoriale ale republicii islamice, care includ Kharg.
Amenințarea creșterii prețurilor petrolului și importanța menținerii relațiilor cu Beijingul înseamnă că fluxul constant de țiței din Kharg ar putea rămâne neîmpiedicat. Majoritatea covârșitoare a exporturilor de petrol ale Iranului se îndreaptă către China.
Doran a spus că numai scenariile cele mai extreme, cum ar fi țările din Golf care suferă pierderi grele din cauza atacurilor iraniene și caută să riposteze, ar putea atrage insula Kharg în conflictul actual.
O persoană informată cu privire la operațiunea israeliană a spus că obiectivul campaniei a rămas același și nu este „distrugerea completă a Iranului”, adăugând: „Scopul este de a permite schimbarea regimului”.
(Citește și: „SUA ar vrea să disloce în România soldați și avioane de luptă – Subiectul se află pe agenda CSAT de miercuri”)
***
Urmărește-ne pe Google News
