Inspecția Judiciară va efectua un control tematic la toate parchetele privind modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI, anunță un comunicat al IJ.
Obiectivele generale ale controlului:
- a) stabilirea, după caz, a modalităţii de primire, înregistrare şi aplicare a protocolului la nivelul parchetelor vizate de control;
- b) identificarea dosarelor constituite ca urmare a unor sesizări din oficiu, întocmite de procurori pe baza informaţiilor transmise, în temeiul protocolului, de Serviciul Român de Informaţii;
- c) identificarea măsurilor dispuse de către procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie de la parchetele vizate de control, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, privind aplicarea protocolului.
Etapele controlului :
- a) etapa I: solicitarea de relaţii în conformitate cu obiectivele generale de la conducătorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DirecţieiNaţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, atât pentru unitatea proprie cât şi pentru unităţile din raza de competenţă;
- b) etapa a II-a: analizarea materialului documentar transmis în etapa I si stabilirea masurilor organizatorice pentru etapa următoare precum obiectivele specifice, componenţa echipei de control, structura raportului de control şi termenele;
- c) etapa a III-a: efectuarea de verificări pe baza obiectivelor specifice şi finalizarea controlului.
Protocolul de colaborare dintre SRI și Parchetul General, document ce are 18 pagini, a fost desecretizat la sfârșitul lunii martie.
El prevedea colaborarea dintre cele două instituții în cazul unor “infracțiuni îpotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii”.
Reamintim că CSAT a încadrat corupția printre amenințările la adresa securităţii naţionale (a încadrat această problemă “în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate”).