Creșterea prețurilor la energie afectează aproape toate sectoarele economiei europene, dar cu intensități diferite, arată o analiză ING. Impactul este mai puternic în sectoarele cu un consum ridicat de energie, în timp ce alte industrii resimt efectele în mod indirect.
„Efectele creșterii prețurilor la energie sunt resimțite de aproape toate companiile. Aviația, transportul maritim și companiile chimice sunt direct afectate de prețurile mai mari la energie”, se arată în analiza ING, semnată de economiștii Gerben Hieminga și Maurice van Sante.
Potrivit studiului, piețele energetice europene au devenit „foarte strânse și volatile” încă din toamna anului 2021, când îngrijorările privind stocurile limitate de gaze naturale pentru iarnă au dus la creșteri semnificative de preț. La scurt timp după aceea, invazia Rusiei în Ucraina a intensificat și mai mult volatilitatea piețelor. Europa a impus sancțiuni asupra importurilor de cărbune și petrol din Rusia, în timp ce Rusia a redus treptat fluxurile de gaze către Uniunea Europeană cu aproximativ 23 de miliarde de metri cubi, reprezentând circa 15% din totalul furnizărilor rusești de gaze către UE.
Utilizarea energiei în terajouli per 1 milion € producție, UE (cele mai mari 5 state) în 2023 (cele mai recente date disponibile)
Analiza ING subliniază că aceste evoluții sugerează că „prețurile energiei sunt probabil să rămână ridicate pentru mult mai mult timp”. Înainte de aceste șocuri, gazele naturale erau deja un factor major de cost pentru multe industrii europene; ulterior, prețurile au rămas semnificativ peste nivelurile istorice.
Impactul direct: sectoarele energointensive, în prima linie
Conform studiului, sectoarele cu intensitate energetică foarte ridicată, precum transportul aerian și transportul maritim, sunt cele mai afectate de scumpirea energiei. Aceste industrii depind în mare măsură de combustibilii petrolieri, iar creșterile de preț se reflectă direct în costurile de operare.
ING precizează că în aceste sectoare „energia reprezintă un nivel înalt de terajouli consumat pe fiecare milion de euro de valoare adăugată produsă”, ceea ce le face deosebit de sensibile la fluctuațiile de preț. Concurența acerbă din aceste industrii face dificilă transferarea costurilor mai mari către clienți fără pierderi competitive.
De exemplu:
- Aviația și transportul maritim prezintă cele mai ridicate efecte directe ale scumpirii energiei;
- Industria chimică, alt consumator intens de combustibili și electricitate, se află, de asemenea, în topul sectoarelor afectate.
Schimbarea intensității energetice per unitate de producție (Mtoe / miliarde USD la prețuri din 2015) în zona euro, 2025 comparativ cu perioada medie 2016–2019
Efectele de „a doua rundă”: impact asupra lanțului economic
Pe lângă efectele directe, economiștii ING evidențiază efectele de runda a doua, care apar atunci când companiile afectate de prețurile mai mari la energie își majorează, la rândul lor, prețurile, generând scumpiri în lanț în alte sectoare.
Astfel, industria alimentară, de exemplu, achiziționează materii prime din agricultură, unde costurile cu energia și combustibilul influențează puternic prețurile de producție. Dacă fermierii își cresc tarifele din cauza costurilor energetice mai mari, producătorii de alimente resimt la rândul lor presiuni de cost.
Similar, agențiile de turism și companiile din domeniul ospitalității sunt afectate indirect deoarece depind de servicii furnizate de sectoare energointensive, precum transportul aerian și rutier. Pe termen lung, aceste efecte se pot răsfrânge asupra cererii consumatorilor și asupra calității serviciilor prestate.
Sectoare mai puțin vulnerabile
Analiza ING menționează și sectoare care sunt relativ mai puțin expuse la volatilitatea prețurilor la energie. Comerțul cu amănuntul, sectorul sănătății, comerțul en‑gros și construcțiile au o dependență mai redusă de inputurile energetice directe și, prin urmare, profitabilitatea lor este mai stabilă în fața modificărilor de preț de pe piața energetică.
Aceste sectoare pot resimți efecte indirecte, dar în general transferă mai puțin costurile energetice către prețurile finale sau au marje de profit suficient de solide pentru a absorbi o parte din acestea.
ING concluzionează că mediu de energie scumpă ar putea deveni „noua normalitate” pentru mediul de afaceri european, iar companiile trebuie să adopte strategii care să le atenueze vulnerabilitatea. Aceste strategii includ contracte pe termen lung pentru furnizare de energie, investiții în eficiența energetică și utilizarea instrumentelor financiare de acoperire a riscurilor (hedging).
„Deciziile manageriale privind structura costurilor și modalitățile de amortizare a șocurilor de preț la energie vor determina reziliența companiilor în următorii ani”, potrivit autorilor analizei.
(Citește și: ”Datele privind structura PIB arată tranziția economiei de la modelul de creștere bazat pe consumul de import, la modelul bazat pe investiții”)
***
Urmărește-ne pe Google News
