Inflația din zona euro a crescut în august de la 2% la 2,1%, pe fondul încetinirii scăderii prețurilor la energie. Inflația de bază a rămas neschimbată la 2,3%, confirmând un climat inflaționist destul de stabil, în ciuda unei perspective dominată de riscuri.
Datele sunt bune pentru ca Banca Centrală Europeană să mențină ratele dobânzilor neschimbate la reuniunea din septembrie, deși o parte din consiliul guvernatorilor ar putea insista totuși pentru o nouă reducere.
Inflația este aproape de ținta BCE, iar inflația de bază – deși se situează peste țintă – este relativ stabilă. Rata inflației în sectorul serviciilor a scăzut de la 3,2 la 3,1%, în timp ce prețurile bunurilor a rămas în august constantă la 0,8%. Tarifele pentru energie se mențin relativ scăzute, ceea ce datorează în parte aprecierii euro în raport cu dolarul, dar în general prețul energiei a rămas de asemenea destul de stabil.
Riscurile asociate economiei globale sunt considerabile, ceea ce generează riscuri inflaționiste în ambele direcții. Cu toate că prețurile cu amănuntul nu prezintă semne clare de schimbare a direcției, consumatorii se așteaptă ca inflația să ajungă la 2,5%, o scădere ușoară față de sondajul din primăvară.
Piața muncii continuă să fie rezilientă, șomajul scăzând în ultimele luni în zona euro la 6,2%. Partea bună este că creșterile salariale s-au moderat, fiind așeptată o majorare de 2,5% până în martie 2026, ceea ce s-ar putea traduce printr-o rată a inflației mai scăzută.
Mersul economiei prezintă unele semne de ușoară îmbunătățire, dar nimic spectaculos. Cu ratele dobânzilor stabilite la niveluri neutre, s-ar putea spune că acesta este un moment pentru ca BCE să mențină ratele neschimbate. Totuși, având în vedere o redresare foarte lentă a economiei europene, o parte a guvernatorilor BCE vor solicita continuarea relaxării politicii monetare pentru un impuls dat economiei.
Principalele componente ale inflației
Fiecare dintre componentele principale contribuie în grade diferite la inflația generală din zona euro. În ceea ce privește ponderile medii pentru 2025, serviciile reprezintă cea mai mare componentă (45,7% din cheltuielile unei gospodării medii din zona euro). Pe locul al doilea se plasează bunurile non-energetice, cu 25,6% din total.
Alimentele, alcoolul și tutunul reprezintă 19,3%, și energia 9,4%. Acestea două categorii reprezintă mai puțin de o treime din cheltuielile din zona euro, dar pot avea impacturi semnificative asupra inflației generale, deoarece prețurile lor tind să fluctueze semnificativ mai mult decât celelalte componente.
Riscuri mărite
Cele mai recente date din zona euro vin în urma unor rapoarte mixte din întreaga regiune. În timp ce cifrele sunt sub estimările pentru Franța, Italia și Spania, inflația din Germania a fost puțin peste prognoză.
Perspectivele sunt încă incerte – chiar și după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu SUA care va impune tarifele pentru majoritatea exporturilor către SUA la 15%. Finlandezul Olli Rehn, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE a avertizat în weekend că există „mai multe riscuri negative” pentru inflație din cauza unui euro mai puternic, a energiei mai ieftine și a unei reduceri a inflației de bază.
Minuta reuniunii BCE din iulie a oferit opinii diferite. Unii membrii ai conducerii BCE au avertizat asupra pericolelor inflaționiste din cauza stagnării economiei și a presiunilor crescute asupra prețurilor interne, în timp ce majoritatea a considerat riscurile la adresa perspectivei prețurilor ca fiind în general echilibrate.
Cititi si: Biroul European de Statistică înalță tabelul inflației, ca să încapă România. În octombrie o să-l înalțe și mai mult
***
Urmărește-ne pe Google News
