Producția industrială a avansat ușor în luna octombrie, cu +0,4% comparativ cu luna precedentă și cu +0,2%, comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Octombrie, a fost a doua lună cu o creștere lunară consecutivă.
Pentru întregul an, analiștii BCR estimează că activitatea din sectorul industrial din întregul an va scădea cu –0,4%, pentru al treilea an consecutiv de contracție industrială. Investițiile importante în securitatea UE, cuplate cu stimulentele fiscale aprobate în Germania pentru modernizarea infrastructurii și apărare, vor veni în sprijinul industriei europene începând din anul viitor. Economiștii se așteaptă ca industria românească să se redreseze din 2026.
În primele 10 luni din 2025, producția industrială a scăzut cu 0,5% ca serie ajustată, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.
În perioada 1.I – 31.X.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2024, producţia industrială a
scăzut cu 0,9% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare
şi de sezonalitate.

În octombrie, față de septembrie industria prelucrătoare s-a contractat cu 0,5% și cu 0,3% în termeni anuali. Activitatea minieră a crescut cu 0,7% față de luna precedentă dar a fost cu 4,2% sub nivelul de anul trecut. În schimb sectorul energetic a crescut cu 5,5% față de luna precedentă și cu 5,9% comparativ cu anul trecut.
Comenzile noi pentru sectorul industriei prelucrătoare au crescut în septembrie cu 9,3% față de anul precedent, după ce scăzuseră cu 4,4% în termeni anuali în august, când au fost majorate taxele. Pentru trimestrul al treilea, se constată că comenzile noi în sectorul industriei prelucrătoare au crescut cu 5,9% față de aceeași perioadă din 2024, confirmând contribuția pozitivă a industriei la creșterea anuală a PIB-ului în trimestrul al treilea.
Noiembrie, trend de scădere
Indicele PMI BCR România pentru industria prelucrătoare a scăzut la 47,2 în noiembrie, de la 47,6 în octombrie, arătând o continuare a tendinței descendente în sector. Indicele a alunecat și mai mult sub pragul neutru de 50, exemplificând o contracție accelerată a activității de producție. Ultima dată când PMI a depășit 50 a fost în mai 2024. Impulsul de scădere a fost determinat în principal de producție și de comenzile noi, în timp ce alte componente au avut influențe direcționale în general neutre sau ușor pozitive. Ritmul de creștere atât al prețurilor de intrare, cât și al celor de producție a continuat să se tempereze, reflectând o oarecare atenuare a presiunilor asupra costurilor. Per total, cererea rămâne slabă în sectorul manufacturier din România, iar orice potențială redresare depinde de o revenire a cererii externe.
Indicatorii de încredere externă au fost pe o tendință descendentă în noiembrie. Componenta manufacturieră a indicelui Ifo pentru climatul de afaceri pentru Germania a scăzut în noiembrie, deoarece componenta așteptărilor a scăzut semnificativ, companiile raportând un portofoliu de comenzi mai mic, în timp ce componenta condițiilor actuale s-a îmbunătățit marginal. Indicele PMI pentru sectorul manufacturier HCOB Germania a scăzut la un minim al ultimelor 9 luni în noiembrie, la 48,2, de la 49,6 anterior.
În UE, industria a crescut cu 1%
În octombrie 2025, comparativ cu septembrie 2025, producția industrială, serie ajustată sezonier, a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 0,3% în UE, conform primelor estimări ale Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În septembrie 2025, producția industrială a crescut cu 0,2% în zona euro și cu 1,0% în UE.
În termeni anuali, în septembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, producția industrială a crescut cu 2,0% în zona euro și cu 1,9% în UE27.
Bulgaria a înregistrat cea mai mare scădere anuală a producției industriale din Uniunea Europeană, pentru a cincea lună consecutiv, conform datelor preliminare Eurostat publicate luni.
Bulgaria, cea mai mare scădere din UE
În octombrie 2025, producția industrială a Bulgariei a scăzut cu 7,6% față de octombrie 2024, adâncindu-se față de scăderea anuală de 5,7% înregistrată în septembrie.
Cele mai mari rate anuale de creștere au fost înregistrate în Irlanda și Letonia (ambele cu 8,7%), urmate de Grecia (6,9%) și Suedia (5,7%). După Bulgaria, cele mai abrupte scăderi anuale au fost înregistrate în Slovacia (-3,7%) și Ungaria (-2,6%).
În zona euro, creșterea anuală a fost înregistrată în toate grupurile industriale principale, cele mai puternice creșteri fiind în energie (4,5%) și bunuri de consum curent (4,9%). O tendință similară a fost observată și în UE, unde bunurile de consum curent au crescut cu 4,4%, iar energia cu 3,4%.
Cele mai mari creșteri lunare au fost raportate în Irlanda (4%), Luxemburg (3,6%) și Croația (3,1%), în timp ce cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Suedia (-6,5%), Belgia (-3,4%) și Danemarca (-3,2%).
Cititi si: Economia a început să pâlpâie – Investițiile și construcțiile preiau conducerea PIB. IT&C dă semne de revenire în T3 – Problemele continuă în industrie
***