Ultima lună a anului 2025 a adus o îmbunătățire relativă pentru indicele PMI BCR România pentru industria prelucrătoare, care s-a situat la 48,9, după ce scăzuse la 47,2 în noiembrie. Cu toate acestea, acest lucru semnalează doar o încetinire a declinului, deoarece valoarea rămâne sub pragul de unde începe creșterea. Îmbunătățiri au fost consemnate în decembrie la patru dintre cele cinci componente al indicelui PMI, cel mai mult în cazul comenzilor noi și volumului producției, doar timpul de livrare al furnizorilor având o influență negativă marginală.
Cererea externă continuă să fie un factor cheie pentru susținerea producției interne. Datele pentru componentele indicelui PMI HCOB Germania pentru industria prelucrătoare arată că indicele a scăzut ușor în decembrie la 47,7, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 10 luni. Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania. Cererea externă va rămâne probabil un impediment pentru producătorii români pe termen scurt, deși este așteptată o situație relativ îmbunătățită în 2026.
„Privind imaginea de ansamblu a anului 2025 prezentată de indicele PMI, valoarea medie anuală a fost de 48,2 ușor inferioară în comparație cu 48,6 înregistrat în 2024. Cel mai probabil va fi al treilea an consecutiv de contracție a producției industriale în România. Datele de la Institutul Național de Statistică arată că producția industrială a scăzut cu -0,8% față de anul precedent pe o bază continuă de 12 luni, începând cu octombrie. Industria a avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului în trimestrul al treilea din 2025, lucru semnalat corect de datele PMI, având în vedere că valoarea medie a indicelui din T3/2025 este mai mare atât în comparație cu trimestrul precedent, cât și în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut”, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR
Cu toate acestea, analizând contribuția pentru primele trei trimestre, industria își continuă declinul și, pe baza indicelui PMI, contribuția industriei la creșterea PIB-ului în 2025 ar trebui să fie în cel mai bun caz neutră. Media indicelui PMI din T4/2025 este mai mică în comparație cu T3/2025. Privind în perspectivă, este de așteptat ca investițiile substanțiale în securitate ale UE și investițiile Germaniei pentru lucrări de infrastructură și apărare să stimuleze producția industrială europeană. Cererea externă rămâne esențială pentru producătorii români, iar așteptările indică o potențială revenire a producției industriale anul viitor. Dacă luăm în considerare și efectul de bază, ar trebui să ne așteptăm ca 2026 să întrerupă seria de trei ani de contracție a producției industriale.
Încetinirea considerabilă din decembrie a ritmului de scădere al indicelui PMI a venit pe fondul îmbunătățirii relative a comenzilor noi. Cererea a fost și ea ceva mai bună în ultima lună a anului, mai puțini manageri participanți la sondaj raportând o reducere a activității și a numărului de comenzi noi.
De remarcat este evoluția Indicelui comenzilor noi la export, care s-a situat la pragul neutru de 50 în decembrie. Acest lucru arată că cererea externă își revine. În decembrie, producătorii români au menținut o perspectivă general optimistă pentru 2026, aproximativ 40% anticipând o producție mai mare în comparație cu nivelurile actuale. Cu toate acestea, încrederea a fost temperată de faptul că aproape 17% dintre companii se așteptau la o scădere a activității, ducând sentimentul general la un minim record din sondaje. Scăderea încrederii a fost atribuită în mare parte îngrijorărilor legate de condițiile economice, incertitudinii politice, în special în ceea ce privește accesul la finanțare europeană, și puterii de cumpărare mai slabe a consumatorilor în urma recentei creșteri a TVA-ului. Indicele Ocupării Forței de Muncă a crescut marginal în decembrie, dar a rămas în domeniul contracției, deoarece vânzările slabe continuă să afecteze tendințele de angajare. Indicele Stocului de Achiziții a crescut treptat, atingând pragul neutru, însemnând că firmele se așteaptă la o cerere mai bună și demarează noi proiecte de producție.
Ritmul de creștere atât al prețurilor de achiziție, cât și al celor de producție a continuat să decelereze în decembrie. Se pare că vârful atins la mijlocul anului, după majorările impozitelor indirecte, este depășit, deoarece ambii indicatori se află la valori relativ scăzute, având în vedere seriile istorice. Prețurile ridicate la alimente și materii prime sunt încă o problemă semnalată de participanții la panel, iar o parte din această majorare continuă să se transfere în prețurilor de producție.
Cititi si: INS, ancheta de conjunctură: Pesimism la început de an – Cu excepția serviciilor, managerii anticipează scăderi în industrie, construcții și retail în următoarele trei luni
***
Urmărește-ne pe Google News
