Activitatea economică din zona euro s-a deteriorat în luna mai, potrivit indicelui PMI compozit, care a coborât de la 48,8 în aprilie la 47,5, sub așteptările pieței și la cel mai redus nivel din 2023.
Evoluția indică o contracție mai amplă a activității economice și amplifică temerile privind o posibilă intrare în recesiune tehnică în trimestrul al doilea, în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al presiunilor persistente asupra costurilor.
Andrew Kenningham, economist-șef Europa la Capital Economics, consideră că datele confirmă slăbirea economiei și riscul de contracție în perioada următoare, subliniind în același timp persistența presiunilor inflaționiste. El arată că deteriorarea PMI „oferă dovezi suplimentare că economia zonei euro riscă să se contracte în trimestrul al doilea”, în timp ce creșterea componentelor de prețuri susține menținerea unei politici monetare restrictive.
Analiza sa evidențiază o slăbire atât în sectorul serviciilor, cât și în industrie, cu servicii mai puternic afectate până acum. Deși industria încă indică o expansiune ușoară, scăderea comenzilor noi sugerează că această reziliență ar putea fi temporară. Totodată, Kenningham observă o diferență de performanță între marile economii europene, Germania rezistând mai bine decât Franța.
Economia zonei euro se confruntă simultan cu costuri de producție ridicate și o cerere în scădere
În același timp, Bert Colijn, economist-șef la ING Olanda, atrage atenția că riscurile de recesiune cresc dacă tensiunile din Orientul Mijlociu persistă. El subliniază că indicatorul PMI „semnalează riscuri în creștere de recesiune în zona euro dacă conflictul continuă”, în condițiile în care scăderea este generalizată la nivel de producție, comenzi noi și ocupare.
Potrivit acestuia, economia zonei euro se confruntă simultan cu costuri de producție ridicate și o cerere în scădere, ceea ce afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, firmele întâmpină dificultăți tot mai mari în a transfera creșterea costurilor către prețurile finale, ceea ce pune presiune pe marjele de profit și reduce dinamica inflației la nivelul vânzărilor.
Datele arată, de asemenea, o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor de vânzare, în timp ce costurile de intrare continuă să crească mai rapid. Această divergență sugerează o presiune suplimentară asupra companiilor, într-un mediu economic caracterizat de cerere slabă și incertitudine ridicată.
(Citește și: ”Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025”)
***
Urmărește-ne pe Google News
