Cea de-a 62-a Conferința de Securitate de la München se desfășoară în perioada 13-15 februrie, la Hotelul Bayerischer Hof, unde sunt așteptați în jur de 60 de lideri din întreaga lume.
Lor li se vor alătura 100 de miniștri ai apărării și afacerilor externe, precum și o serie de generali, diplomați și experți în politici publice, pentru discuții privind provocările în materie de securitate.
Printre oficialii de prim rang care vor veni la München se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul canadian Mark Carney, ministrul chinez de externe Wang Yi, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul polonez Donald Tusk, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
SUA vor fi reprezentate de o delegație numeroasă, condusă de secretarul de Stat american, Marco Rubio. El nu a îmbrățișat stilul provocator și conflictual care a definit apariția vicepreședintelui JD Vance, de la Conferința de anul trecut, când a ținut un discurs care anunța o nouă eră turbulentă în relațiile transatlantice, scrie dpa, preluată de Agerpres.
Printre subiectele abordate la Conferința care începe vineri se vor număra securitatea și apărarea europeană, viitorul relațiilor transatlantice, revitalizarea multilateralismului, viziuni concurente asupra ordinii globale, conflictele regionale și implicațiile progreselor tehnologice asupra securității, potrivit paginii oficiale a evenimentului din Germania.
„Conferința de Securitate de la München 2026 va servi din nou ca platformă crucială pentru dialogul global pe teme cheie ale politicii de securitate internațională. MSC 2026 va oferi un impuls unic pentru aprofundarea discuțiilor strategice și consolidarea cooperării necesare pentru a aborda cele mai presante provocări globale ale momentului”, a declarat Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de la München.
„Rareori în istoria recentă a conferinței au existat atât de multe întrebări fundamentale pe masa discuțiilor în același timp: despre securitatea Europei, reziliența parteneriatului transatlantic și capacitatea comunității internaționale de a gestiona o lume din ce în ce mai complexă și mai contestată”, a mai spus Ischinger.
Focus pe „autonomia strategică”
Cele două cuvinte care răsună pe coridoarele puterii de la Bruxelles și până la Varșovia – și se extind în nenumărate documente de politici ale grupurilor de experți – sunt „autonomia strategică”.
Aceasta include securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru materii prime și tehnologii critice, cum ar fi semiconductorii, realizarea în comun a achizițiilor pentru apărare și cheltuieli mai mari pe plan intern în loc să se bazeze pe firme din afara UE și încheierea de acorduri comerciale care să ofere Europei un control mai mare asupra viitorului său economic.
Privind chiar mai departe, Franța, Regatul Unit și Germania discută inclusiv perspectiva unei umbrele nucleare europene.
Wolfgang Ischinger îndeamnă Europa să utilizeze mai mult arsenalul nuclear francez și britanic ca factor de descurajare, deși ar dori ca acesta să rămână în cadrul existent al NATO. Un astfel de demers „ar trimite un semnal de autoafirmare europeană rușilor, americanilor și chinezilor”, a apreciat el pentru dpa.
(Citește și: „Nr. 3 din Pentagon: SUA își doresc ca NATO să se bazeze „mai degrabă pe parteneriat decât pe dependență”)
***
Urmărește-ne pe Google News
