Împrumuturile realizate de Ministerul Finanțelor în acest an pentru acoperirea necesarului de finanțare al României au ajuns, la data de 12 decembrie, la 261,72 miliarde de lei, conform datelor MFP consultate de CursDeGuvernare.ro.
Acestea sunt împrumuturi contractate de pe piețe – interne și externe – și prin diverse plasamente private, până la data de 12 decembrie.
Asta înseamnă că suma împrumutată pe întreg anul 2025 va mai crește, în condițiile în care Ministerul Finanțelor face în perioada rămasă din an pre-finanțare pentru necesarul anului 2026, după ce a acoperit întreg necesarul pentru acest an. Cu tot cu pre-finanțările de până la finalul anului, împrumuturile din 2025 ar putea să ajungă la 268-269 miliarde de lei.
Peste 53 de miliarde de euro, la dobânzi astronomice – 14% din PIB. De aici și nevoia urgentă de a reduce deficitul
Amintim că necesarul de finanțare a fost revizuit în sus la prima rectificare bugetară din acest an, la 259 miliarde de lei – cu 27 miliarde de lei față 232 miliarde de lei cât estimase Guvernul Ciolacu 2 la realizarea bugetului de stat. Nivelul a fost cu circa 11% mai mare decât calculele de la începutul anului.
Un exercițiu similar a avut loc și în anul electoral 2024, când inițial Guvernul Ciolacu estimase un necesar de finanțare de 217 miliarde de lei, iar cel real a fost de 252 miliarde de lei, ca urmare a ieșirii de sub control a cheltuielilor, respectiv ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii în context electoral.
Revizuirea de la rectificarea bugetară este explicată inclusiv de faptul că cheltuielile cu dobânzile și cu refinanțarea datoriei au fost subestimate: sumele ce vor fi fost plătite pe întreg anul în contul serviciului datoriei publice vor fi cu aproape 2,5 miliarde de euro mai mari comparativ cu planul din debut de an.
De pe piața internă am împrumutat 157 mld. lei
Per total, execuția planului de finanțare a fost foarte bună în acest an având în vedere ciclul electoral prelungit din România și pierderea de credibilitate după ce ținta de deficit de 7% anunțată prin legea bugetului de stat s-a dovedit a fi una înșelătoare. Această lipsă de credibilitate și de măsuri pe zona reducerii cheltuielilor continuă însă să fie plătită sub forma unor costuri suverane de finanțare foarte mari pentru o țară din UE.
De notat că 3,2 miliarde de euro au fost împrumutate până acum, în acest an, de Ministerul Finanțelor prin plasamente private organizate de Trezorerie pentru diverși investitori (externi dar și interni), operațiuni care nu sunt anunțate public.
Per total, de pe piața internă Ministerul Finanțelor a împrumutat 157 miliarde de lei până la data de 12 decembrie, restul de 104,72 miliarde echivalent lei (20,78 mld. euro) fiind împrumutate de pe piețele externe – aici sunt incluse și cele 3,2 mld. euro plasamente private, dar și o plată de 0,76 mld. euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență și 1,12 mld. euro de la instituții internaționale de dezvoltare precum BERD, BEI etc.
Vârful de replată al datoriei publice va fi în 2026, cu plăți și refinanțări de peste 150 de miliarde de lei
Amintim că nevoile brute de finanțare ale României sunt estimate să scadă abia din 2027, pe măsură ce deficitul bugetar și sumele rambursate în contul serviciului datoriei publice se vor reduce, potrivit strategiei de administrare a datoriei publice, adoptată recent în Guvern.
Potrivit documentului guvernamental, România va avea unele din cele mai mari nevoi de finanțare din istorie în următorii 2 ani: 288 miliarde de lei în 2026 (record) și 244 miliarde de lei în 2027.
Din moment ce o parte din necesarul de finanțare brut al lui 2026 a fost deja mutată în 2025 ca pre-finanțare, avem o țintă indicativă de 275-280 miliarde de lei pentru anul viitor ca nevoi de finanțare. Asta la un deficit bugetar estimat la 133,9 miliarde de lei (aprox. 6% dintr-un PIB estimat la 2.036 mld. lei) și un necesar pentru replata datoriei care ajunge la scadență de aprox. 154,3 miliarde de lei, un vârf.
Pentru 2027, Ministerul Finanțelor estimează un deficit bugetar de 128,2 miliarde de lei (5,7% din PIB) și o scădere a rambursărilor de capital în contul datoriei publice, la 116,2 miliarde de lei – cu toate că până atunci Guvernul va mai emite în anul următor datorie pe termen scurt, adică titluri de stat cu scadența în 2027.
Bugetul va fi adoptat în februarie 2026. Oficialii guvernamentali au promis un buget realist
Legea bugetului de stat este în discuții între specialiștii economici ai partidelor de peste 3 săptămâni, iar vice-premierul UDMR Tanczos Barna a afirmat recent că „bugetul României se va vota după 30 ianuarie” 2026, în condițiile în care se pregătește și o reducere de 10% a cheltuielilor cu personalul bugetar.
Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a afirmat anterior că România nu mai poate construi bugete pe baza unor venituri supraestimate și cheltuieli subestimate, practică ce conduce la dezechilibre pe parcursul anului. Potrivit acestuia, bugetul pentru 2026 va fi și primul gestionat integral printr-o aplicație electronică, în care toate ministerele vor încărca documentele aferente.
Ca idee, bugetul va include acordul din Coaliție pe reducerea de la 1% la 0,5% a impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) aplicat companiilor cu afaceri de peste 50 milioane de euro, reducere ce va fi compensată prin majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026.
De notat că dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei au scăzut ușor în ultimele luni, apropiindu-se de 6,8% în cazul obligațiunilor pe termen lung (10 ani).
Față de începutul de an, dobânzile sunt mai jos pe toate maturitățile cu între 40 și 55 de puncte de bază (0,4%-0,55%).
(Citește și: ”Nevoia de finanțare a României va crește în 2026 – statul pregătește o strategie de gestionare a costurilor: mai puține euroobligațiuni, mai multă prefinanțare”)
(Citește și: ”Datoria României: 1.084 mld. lei, la nivelul lunii august – Cum e structurată și cine o deține”)
(Citește și: ”Datoria României – creșterea economică nu o mai poate ține sub control, se alimentează singură din dobânzi – ne mai bazăm pe inflație. Sfaturile FMI pentru oprirea bulgărelui”)
***
Urmărește-ne pe Google News
