România antreprenorială traversează o criză de maturitate digitală, arată prima ediție a analizei IMM Digital Index: deși 61% dintre IMM-urile românești au un site propriu și aproape 77% sunt prezente pe rețelele sociale, transformarea digitală rămâne, pentru majoritatea, un demers limitat la marketing.
„Transformarea digitală nu mai este o opțiune, ci un element esențial al competitivității economice și al capacității României de a se integra în Uniunea Europeană. Deși avem o infrastructură de conectivitate solidă și un sector IT competitiv, datele arată clar că IMM-urile întâmpină dificultăți reale în adoptarea tehnologiilor digitale și în integrarea acestora în modele de business funcționale.
IMM DIGITAL INDEX a fost conceput tocmai pentru a oferi o imagine realistă și detaliată asupra nivelului de digitalizare, astfel încât politicile publice, investițiile și deciziile de business să fie fundamentate pe date, nu pe percepții”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România, marți, la evenimentul de lansare a studiului realizat pe un eșantion de 1.464 IMM-uri, în perioada octombrie – decembrie 2025.
Costul digitalizării, conform analizei
Rezultatele sondajului indică faptul că, în medie, costul anual al digitalizării reprezintă aproximativ 7,08% din cheltuielile companiilor, reflectând un angajament financiar moderat, dar din ce în ce mai semnificativ.
- Aproape 47,51% dintre respondenți raportează costuri de digitalizare de 5% sau mai puțin, ceea ce sugerează că pentru multe companii, în special IMM-uri, investițiile digitale rămân limitate sau incrementale.
- Alte 23,54% estimează că costurile lor de digitalizare se situează între 5% și 10%.
- 28,95% indică faptul că digitalizarea reprezintă peste 10% din costurile anuale, evidențiind un segment tot mai mare de companii care investesc mai intens în transformarea digitală.
IMM-urile românești: prezență digitală ridicată, conversie scăzută în vânzări online
Digitalizarea IMM-urilor românești este în plină desfășurare, 3 din 5 companii având deja un site web (61%) și 3 din 4 fiind prezente în social media (77%), însă impactul comercial rămâne limitat, întrucât doar 1 din 5 IMM-uri (21,64%) vând efectiv bunuri sau servicii online, ceea ce evidențiază un decalaj major între vizibilitatea digitală și integrarea reală a modelelor de business digitale.
În social media, IMM-urile preferă Facebook (80%), urmat de Instagram (47%) și WhatsApp (41%), utilizate pentru conținut vizual și comunicare directă, în timp ce LinkedIn și TikTok sunt folosite fiecare de 25% dintre companii într-o manieră mai selectivă, iar YouTube (12%) și X (9%) rămân canale de nișă, limitate de costurile, complexitatea producției de conținut și randamentul neclar al investițiilor.
“Existența unui Index Digital fundamentat pe date concrete este util pentru IMM-uri dar și pentru stat, deoarece permite cunoașterea realității factuale din teren. Îmi doresc ca, gradual, statul să devină un facilitator pe subiectul digitalizării, deoarece digitalizarea reală înseamnă productivitate, eficiență dar și competitivitate inclusiv în relația cu statul, a declarat Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prezent la evenimentul de lansare a studiului.
Digitalizarea de nevoie
Companiile românești adoptă tehnologia într-un mod pragmatic, concentrându-se pe domeniile impuse de reglementări sau pe cele cu rezultate imediate, în timp ce infrastructura digitală strategică rămâne insuficient dezvoltată, relevă studiul IMM Romania.
Cel mai ridicat nivel de adopție se regăsește în contabilitatea și facturarea online (93,72%), urmate de marketingul online (76,01%), iar soluțiile cu impact structural — precum ERP (65,02%), automatizarea proceselor (63,00%), stocarea în cloud (62,78%) și sistemele CRM (62,56%) — înregistrează rate de utilizare moderate, indicând că o parte semnificativă a companiilor au început să investească în soluții integrate pentru coordonare internă, gestionarea datelor și relația cu clienții.
Digitalizarea, între obstacole și nevoia de investiții
Antreprenorii români identifică patru mari bariere în calea digitalizării: costurile ridicate de achiziție hardware și software (68%), lipsa accesului la finanțare adecvată (40%), lipsa personalului instruit și a competențelor digitale (30%) și temerile privind securitatea cibernetică (28%).
Pentru a depăși aceste blocaje, 72% dintre antreprenori consideră granturile și subvențiile ca fiind cea mai importantă formă de sprijin, urmate de nevoia de formare profesională (44%).
În mod alarmant, datele indică un nivelul de competențe digitale mediu pentru mai mult de jumătate dintre angajați (58,35%), în timp ce doar 3,38% sunt evaluați ca având competențe digitale de nivel expert.Totuși,IMM-urile alocă, în medie, doar 3,01% din cifra de afaceri pentru training și doar una din 10 IMM-uri (10,15%) raportează că investesc peste 5% din cifra de afaceri anuală în dezvoltarea resurselor umane, ceea ce sugerează că investițiile susținute și strategice în competențe sunt limitate la un segment mic al sectorului de afaceri
Relația IMM-urilor cu Statul: Notă de trecere, la limită
Interacțiunea digitală cu instituțiile publice primește o notă de trecere, dar la limită, din partea antreprenorilor, respectiv 5,54 din 10. Digitalizarea în raport cu statul pare a fi dictată de obligativitate: 91% din IMM-uri utilizează SPV (ANAF) și 78% folosesc Revisal, mai mult sub presiunea constrângerilor legale.
Ghișeul.ro (54%), serviciile online ONRC (53%) și SEAP/SICAP (50%) prezintă un grad de adoptare moderată, în timp ce la nivel local se înregistrează un nivel mai scăzut de utilizare a serviciilor online ale Direcțiilor de Impozite și Taxe Locale (47%), ale Trezoreriei Statului (33%) și ale site-urilor web ale autorităților locale (30%).
Ce reclamă IMM-urile în relația digitală cu statul:
- 51% spun că platformele sunt greu de utilizat
- 50% dintre antreprenori reclamă erori și instabilitate tehnică
- 47% se plâng de lipsa de interoperabilitate, companiile fiind adesea obligate să transmită aceleași informații în mod repetat pe mai multe platforme, deoarece datele nu sunt partajate automat între autoritățile publice.
Viziunea specialiștilor asupra viitorului digital al companiilor din România
Prognozele specialiștilor pentru următorii 3–5 ani sunt optimiste, aceștia anticipând o prezență online mai diversificată, interactivă și orientată spre tehnologie, cu un rol tot mai important al rețelelor sociale în ansamblul businessului. Experții estimează consolidarea site-ului web ca principal canal de prezentare, integrarea chatbot-urilor și a asistenților AI, precum și o extindere semnificativă a vânzărilor online, susținută de inteligența artificială pentru personalizare. Totodată, este așteptată o tranziție accelerată către soluții SaaS și instrumente digitale de colaborare, iar în relația IMM–stat, specialiștii subliniază necesitatea investițiilor în competențe digitale și a parteneriatelor public-private pentru susținerea transformării digitale.
(Citește și: Inteligența artificială în industrie – doar 1,3% din companiile românești o folosesc, media UE este de 10,57%)
****
Urmărește-ne pe Google News
