Imigranții din România trimit acasă bani mai mulți decât cei din Polonia, Ungaria și Bulgaria la un loc

Remiterile muncitorilor migranți din România au totalizat anul trecut 168 milioane euro, în scădere față de 206 milioane euro 2011. Chiar și așa, fenomenul s-a dezvoltat la noi mult peste ceea ce se petrece în țări vecine, precum Ungaria sau Bulgaria, și se apropie de jumătate din cota de PIB pe care o avem în cadrul Uniunii Europene.

Potrivit datelor prezentate ieri de Eurostat, sumele trimise în țările de origine de către rezidenții străini care lucrează la noi au reprezintă cam 0,4% – 0,5% din totalul banilor ieșiți din țările membre UE, în timp ce PIB-ul României reprezintă cam 1% din cel total la UE. De reținut că sumele nu se referă și la cei care lucraeză de mai puțin de un an și care sunt considerați nerezidenți.

Se poate observa că remiterile din România, chiar și în condițiile în care economia este mai puțin dezvoltată decât a fostelor colege de bloc comunist intrate în UE, sunt de de aproape trei ori mai mari decât cele din Ungaria, de cinci ori mai mari decât în Polonia și de opt ori mai mari decât în Slovenia, ca să nu mai vorbim că sunt de vreo 30 de ori mai mari decât în Bulgaria.

Singura țară care ne întrece la acest indicator este Cehia, unde se combină într-o proporție cam de 40%/60% fluxurile induse de lucrători din afara UE cu cele intra UE, majoritar determinate de ale slovacilor care au păstrat sau au găsit un loc de muncă în cealată parte a graniței trasate la destrămarea Cehoslovaciei.

Cert este că ne confruntăm cu un fenomen semnificativ de trimitere de bani din România, care mai reduce pe net fluxul care intră din partea românilor ce lucrează în străinătate, la o dimensiune relativ mare comparativ cu cea a economiei. Este un indiciu că există un deficit de specialiști pe anumite domenii și că se produce un gen de specializare a forței de muncă la nivel european după naționalitate.

Pe de altă parte, se poate pune întrebarea de ce nu găsim în țară forța de muncă necesară pentru anumite ocupații. Altminteri nu am înregistra aceste remiteri destul de importante , mult peste cele înregistrate în țări precum Finlanda sau Suedia, unde sumele în cauză se situează în jurul unui modest prag de 20 milioane euro.

Foarte intresant este că, înaintea adâncirii efectelor crizei, ponderea remiterilor intra-UE 27era mai mare decât cea a remiterilor extra-UE 27, Acest fapt indică o prevalență a unor lucrători cetățeni europeni care găsesc oportunități mai bune într-o țară cu salariu mediu situat pe penultimul loc în UE decât la ei acasă, ceea ce apare drept paradoxal.

Dimensiunea mai mare a țării nu explică ecartul față de Ungaria sau Bulgaria, după cum nu rezistă nici în fața argumentului că Polonia este și mai mare și mai dezvoltată. Pentru referință cu trimitere socio-culturală, trebuie amintit că țara cu cele mai mari remiteri din UE nu este Germania, care figurează cu doar 3 miliarde euro sau 8% din total UE27, ci Franța (9,7 milioane euro sau 25% din total), urmată de Italia (7,4 miliarde euro sau 19% din total UE27) și Spania (7,3 miliarde euro și tot cam 19%).