Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat joi seara, în urma summit-ului extraordinar al liderii UE pe tema securității europene, că România nu va trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, dar va participa la summitul din 11 martie de la Paris, convocat de președintele francez Emmanuel Macron.
Asta pentru că România este un hub logistic prin care poate fi facilitată ajungerea trupelor din alte țări în Ucraina.
„Va fi o întâlnire la Paris cu miniștrii apărării și șefii de state majore care să analizeze posibilitatea să se asigure o zonă de sprijin, de garanții de securitate, după ce se ajunge la un acord de pace. Cred că reprezentanții României vor participa. Nu pentru că vom trimite trupe în teren, pentru că nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc, ci pentru că România și astăzi este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă – dacă va fi cazul, subliniez – în zona Ucrainei”, a spus Ilie Bolojan, după reuniunea Consiliului European.
„De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exporturi pe care Ucraina le face. Deci, din punctul de vedere al logisticii militare, prezența României va fi necesară pentru a ști care este gândirea și dacă vor fi elemente care țin de folosirea infrastructurii noastre – baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară – porturi, aeroporturi. E logic ca reprezentanții Ministerului Apărării să știe aceste aspecte”, a adăugat el.
Președintele interimar a precizat că în urma acestei reuniuni din Franța a șefilor de stat major va fi convocată o reuniune CSAT pe aspecte ce țin de securitate și apărare.
„După întâlnirea care va avea loc pe partea militară, cred că este nevoie să convocăm un Consiliu, oricum este unul ordinar, în primul trimestru al acestui an, în aşa fel încât să vedem dacă există implicaţii care ţin de competenţele CSAT. Dar convocarea unui CSAT se va face pe aspecte care ţin de partea de securitate şi de apărare”, a spus Bolojan.
Coaliția celor care vor
Reuniunea şefilor de stat major ai armatelor ţărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menţinere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia se va desfăşura marţi, 11 martie, la Paris, în prezenţa preşedintelui francez Emmanuel Macron.
La această întâlnire se va discuta despre o eventuală „desfăşurare de forţe europene” în Ucraina, trupe care „nu vor merge să lupte pe linia frontului”, ci „dimpotrivă, odată semnată pacea, vor garanta respectarea ei deplină”, a spus Macron miercuri seară într-un discurs în care a anunţat că va găzdui o astfel de reuniune a „şefilor de stat major din ţările care doresc să-şi asume responsabilităţi la acest capitol”.
Un oficial din guvernul britanic a anunţat joi că acesta a desfăşurat discuţii cu aproximativ 20 de ţări interesate să participe la o aşa-numită „coaliţie a voluntarilor” care ar putea contribui la un contingent de menţinere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia, care însă şi-a reafirmat refuzul de a accepta desfăşurarea unor trupe europene în Ucraina.
Concluziile summit-ului liderilor UE
Președintele interimar al României a prezentat, totodată, principalele concluzii ale summit-ului european pe apărare, precizând că două subiecte au fost pe ordinea de zi a summit-ului – apărarea europeană și apărarea Ucrainei.
Președintele a informat că statele europene au luat în unanimitate decizia ca Europa să-și asume un rol mult mai mare pentru propria apărare. Pe subiectul ajutării Ucrainei, decizia a fost blocată de Ungaria.
„În ce privește subiectul apărării europene a fost luată o decizie cu unanimitate, în care ideea principală e că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Acest lucru ar urma să se facă în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare. Aici sunt câteva elemente importante, s-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare în sensul încare cheltuielile suplimentare să nu fie incluse în deficite, așa încât balanțele să nu fie afecte.
S-a agreat o sumă de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumut susținut de bugetul UE care să fie pus la dispozitția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru cheltuieli de apărare. Un alt element e posibilitatea ca din fondurile europene necheltuite să se poate direcționa fonduri spre cheltuieli de apărare, pentru ca ele să nu fie pierdute. Banca Europeană de Investiții va primi mandat să ofere credite pentru achiziții de apărare. Asta ar însemna că pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare”, a detaliat președintele interimar al României.
(Citește și: ”Summit extraordinar privind apărarea europeană: Undă verde pentru creșterea cheltuielilor de înarmare/ Ungaria s-a opus sprijinului militar pentru Ucraina”)
***
Urmărește-ne pe Google News
