Impozitele pe cifra de afaceri, nu pe profit, pot distorsiona principiile fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos – neutralitate, proporționalitate și capacitatea de a sprijini competitivitatea economică, a declarat președintele interimar Ilie Bolojan, într-un mesaj cu ocazia evenimentului de lansare a studiului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, realizat de The Tax Institute.
Mesajul a fost prezentat de către Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri.
”Reiterez importanța principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos: neutralitate, proporționalitate și capacitatea de a sprijini competitivitatea economică. Realitatea ne arată că impozitele care se bazează pe cifra de afaceri, și nu pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în special sectoarele cu marje mici, cu investiții mari sau cu cicluri economice lungi. Cred cu tărie că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă și să asigure o colectare eficientă a veniturilor. Acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză și fără măsurare. Este timpul ca încrederea între stat și mediul economic să fie reconstruită pe baze solide, iar transparența și colaborarea trebuie să fie primele cărămizi”, a transmis președintele interimar.
În opinia sa, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este una dintre acele măsuri care ar trebui atent analizate înainte de implementare și, în acest proces, trebuie evaluată riguros din punctul de vedere al eficienței și al sustenabilității.
Studiul relevă un aspect important: Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri aduce aproximativ un miliard de euro în buget, în timp ce doar din frauda de TVA România pierde peste 9 miliarde de euro. Conform statisticilor Comisiei Europene, încă din 2015, România se află pe primul loc la decalajul încasărilor din TVA, cel mai mic deficit de TVA înregistrându-se în Olanda (0,2%), în timp ce țara noastră se află la 36,7%.
”Impactul negativ al evaziunii fiscale asupra economiei este prea mare pentru a fi ignorat. În contextul actual, orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar după veniturile generate, ci și după efectele secundare pe care le produce asupra mediului economic și asupra competitivității pe termen lung“, susține Ilie Bolojan.
Mesajul acestui studiu este clar: avem la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern și eficient, dar succesul depinde de colaborarea noastră reală și de capacitatea de a acționa pe baza unor analize solide.
”România are nevoie de decizii gândite bine pe termen mediu și lung, nu de măsuri de urgență adoptate pe moment”, a mai transmis președintele.
Statul ar putea colecta peste un mld. de euro de la circa 747 de companii din impozitul de 1% din cifra de afaceri datorat de firmele cu venituri mai mari de 50 de milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de Tax Institute și ASE.
Impactul asupra companiilor este semnificativ și neechilibrat: pe 148 riscă să le scoată din joc (sunt deja pe pierdere din cauza condițiilor de piață, impozitul accentuând stresul financiar); pe 90 le trece de pe profit pe pierdere; pe 509 le descurajeze să investească prin reducerea marjei de profit.
Aplicarea impozitului descurajează creșterea companiilor și încurajează mutarea în străinătate a unor activități de producție, mai reiese din analiza citată.
(Citește și: ”Studiu Tax Institute – ASE: Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra Economiei. Riscuri și prejudicii – O analiză sectorială”)
***
Urmărește-ne pe Google News
