Președintele interimar, Ilie Bolojan, a anunțat – după ședința CSAT de miercuri – că bugetul pentru apărare va fi majorat etapizat, în următorii anii, ca parte a proiectului de creștere a capacității de apărare a României până în anul 2030. Tot în acest scop, țara noastră va accesa și un împrumut pe 40 de ani, din care va face inclusiv investiții în industria națională de apărare, a precizat șeful statului.
„Ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti Summitul NATO din a doua jumătate a lunii iunie de la Haga să-și asume în numele țării noastre creșterea etapizată a bugetului de apărare, în așa fel încât, așa cum am precizat, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a flancului de est” al Alianței, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful statului a dat câteva amănunte și despre accesarea creditului pus la dispoziție de către Comisia Europeană în vederea dotării suplimentare pe apărare. „În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria primului-ministru și susținut de reprezentații ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accessarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În felul acest, România își poate îmbunătății capabilitățile militare în anii următori, fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național”, a spus președintele interimar
Un al treilea element legat de creșterea capacității de apărare este realizarea de investiții, într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât publică, cât și privată, a adăugat el.
Potrivit președintelui, pe parcursul lunii mai și cel mai târziu în prima jumătate a lunii iunie, până la Summitul NATO de la Haga, „aceste aspecte vor trebui clarificate și România va prezenta o listă de proiecte pe care le va soliticita a fi finanțate prin acest program de creditare – SAFE (Security Action for Europe, n.r.), asigurat de Uniunea Europeană”.
Comisia Europeană va colecta de pe piețele de capital până la 150 de miliarde de euro, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită. Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale.
Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE. SAFE le va permite statelor membre să-și intensifice imediat și masiv investițiile în apărare prin achiziții publice în comun efectuate de la industria europeană de apărare, cu accent pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității, a previzibilității și a reducerii costurilor, pentru o bază industrială europeană de apărare solidă.
Noul pod peste Dunăre – proiect important
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a actualizat, miercuri, Planul național privind mobilitatea militară. „Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară și a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani și cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori în așa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est europeană să fie asigurată în anii următori’, a spus Bolojan, la Palatul Cotroceni, după ședința CSAT.
El a arătat că un nou coridor de mobilitate la care țara noastră a aderat este cel pe direcția nord-sud, pe direcția România-Balcani. „În acest sens, proiectul noului pod peste Dunăre, care este în momentul de față în faza de proiectare, este cuprins ca un proiect important în acest plan de mobilitate militară”, a punctat președintele interimar.
Legea apărării naționale, aprobată până la sfârșitul lunii mai
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat miercuri proiectul de Lege a apărării naționale a României.
„Un al doilea proiect de pe ordinea de zi a fost Legea apărării naționale a României, un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an, în așa fel încât în domeniul apărării să avem toată legislația adusă la zi și să fie creată baza legală, pentru ca Armata României să poată să își desfășoare pregătirile, să poată să își facă manevrele militare integrat cu aliații noștri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situație’, a afirmat Ilie Bolojan.
El și-a exprimat speranța ca această lege să fie adoptată de Parlament până la finalul lunii mai.
„Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituțională, dar contestația a fost respinsă și, în cursul lunii mai, vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară și sper ca, până la finalul lunii mai, și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României. Cea de a patra lege este în faza de analiză la Guvern și, la finalul lunii mai, și aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT și apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate și întreg pachetul de legi, care, așa cum am spus, aduce la zi toată legislația în domeniul apărării și permite Armatei României să se pregătească corespunzător, să fie în vigoare și aceste aspecte legislative să fie rezolvate”, a explicat Bolojan.
(Citește și: „Ilie Bolojan, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări: Cele 3 direcții prioritare în care e angrenată România în regiune”)
***
Urmărește-ne pe Google News
