Guvernul a încheiat negocierile cu Comisia Europeană privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), principalul rezultat fiind menținerea integrală a fondurilor nerambursabile și obținerea unor finanțări suplimentare destinate proiectelor aflate în implementare, transmite Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
România a reușit să securizeze alocarea integrală a grantului în valoare de 13,57 miliarde de euro și o alocare totală pe componenta de împrumut de 8,01 miliarde de euro (față de 14,9 miliarde de euro, sumă disponibilă anterior pentru împrumuturi).
Necesitatea renegocierii PNRR a apărut în urma evaluărilor făcute de Comisia Europeană pe parcursul anului 2024. Reprezentanții europeni au semnalat întârzieri în implementarea unor investiții, iar unele dintre acestea au fost considerate cu risc major.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a intervenit, propunând înlocuirea proiectelor problematice cu altele mai sigure și ajustarea costurilor în raport cu inflația și evoluția pieței construcțiilor.
Principalele rezultate obținute în urma negocierilor, finanțate din bani europeni
- 2,15 miliarde euro pentru autostrăzi: transferul pe grant a 5 loturi din Autostrada Moldovei A7 (secțiunea cuprinsă între Focșani și Pașcani), inclusiv o majorare a bugetului de 173 milioane euro;
- 183,6 milioane euro pentru 1.200 ambulanțe în toată țara (investiție nouă, acceptată de Comisie);
- 535 milioane euro pentru 8 spitale (Cluj, Craiova, Bistrița, Ilfov, Sibiu, București, Constanța, Târgu Mureș) (menținere finanțare);
- 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (investiție nouă, acceptată de Comisie);
- 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică pentru blocuri de locuințe și clădiri publice (transfer din componenta de împrumut în componenta de grant), contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar și accelerarea fluxului de plăți, a implementării proiectelor etc.
- 86 milioane euro pentru producția combinată de energie termică și energie electrică, bazată pe gaz, de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate în municipiile Arad și Constanța;
- 400 milioane euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare;
- 80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar;
- 30 milioane euro pentru realizarea Cadastrului Apelor, cu finanțare din grant;
- 86,25 milioane euro pentru continuarea proiectului privind producția de hidrogen verde;
- 14,8 milioane euro pentru păstrarea investiției de automatizare a proceselor din administrația publică (RPA);
- 5 milioane euro pentru realizarea Registrului Național al Clădirilor.
Forma revizuită va fi transmisă Comisiei pentru finalizarea procesului de aprobare
Acordul asupra formei finale a PNRR-ului a fost agreat în urma videoconferinței din data de 30 iulie între directorului general al SG REFORM, Celine Gauer, ministrul fondurilor europene Dragoș Pîslaru și echipele tehnice.
Forma revizuită a PNRR va fi transmisă oficial Comisiei Europene pentru finalizarea procesului de aprobare.
MIPE precizează că procesul de renegociere ”nu a fost unul simplu”.
”De la primele discuții purtate la Bruxelles, în cadrul reuniunii RRF Expert Group, până la întâlnirile tehnice trilaterale cu Comisia Europeană și ministerele de linie, echipa MIPE a susținut fiecare investiție cu analize și documente justificative. Discuțiile s-au intensificat la începutul lunii iulie, când, la București, a avut loc o rundă de consultări la nivel înalt, la care au participat și Ministerul Finanțelor, precum și Banca de Investiții și Dezvoltare. În data de 15 iulie a.c., cu prilejul vizitei în România a directorului general al SG REFORM, doamna Celine Gauer, România și-a cristalizat propunerile finale și și-a argumentat poziția în procesul de negociere al PNRR.”, transmite instituția.
(Citește și: ”Renegocierea PNRR – toate proiectele bune se mută pe granturi – ministrul MIPE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Să se facă cadastrul apelor așa cum scrie la lege e imposibil, fiindcă atunci niște funcționari de la Apele Române, de la Finanțe, de la prefecturi și primării, ar trebui să ajungă la DNA pentru felul în care au aplicat legile de reconstituire a dreptului de proprietate, statul pierzând suprafețe importante, iar cetățenii de rând pierzând dreptul garantat de lege de acces liber pe malul lacurilor, al Snagovului spre exemplu, că tot a vrut regele să îl facă zona de agrement pentru bucureșteni.