Guvernul a adoptat vineri legea care taie pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare. Prim-ministrul a precizat, la debutul ședinței că, cel mai probabil, săptămâna viitoare, la data de 2 decembrie, Guvernul își va angaja răspunderea pe acest act normativ în Parlament.
Tot în ședința de vineri a fost aprobată cea de-a doua rectificare bugetară.
Guvernul a adoptat legea privind reforma pensiilor magistraților, la o zi după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ proiectului.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților e justificat de trei aspecte: de aspectul de accesare al fondurilor europene, o minimă justiție socială, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu, și pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile în anii următori în așa fel încât anii de contribuție la sistem să asigure sustenabilitatea.
Elementele de bază sunt legate de stabilirea pensiei la un maxim de 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani și creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani”, a spus prim-ministrul.
Premierul a adăugat că marți Guvernul urmează să-și angajeze răspunderea pe acest proiect în Parlament.
„Vom demara, astăzi, procedura de angajare a răspunderii Guvernului. Estimarea este că cel mai probabil marți, în data de 2 decembrie, vom trece la finalizarea acestei proceduri prin prezentarea în Parlament, după ce vom primi eventualele amendamente”, a afirmat Bolojan.
Proiectul de Lege prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:
- Stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- Instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani;
- Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
- Introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- Introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat;
- Stabilirea unei noi eșalonări a valorificării perioadelor de vechime asimilată care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu, pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035.
Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcții/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuși, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securității juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat și predictibil, potrivit executivului.
Pensiile magistraților sunt jalon PNRR, de care depind 231 de milioane de euro, termenul limită fiind de 28 noiembrie.
Este pentru a doua oară când Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe un proiect de lege care vizează modificarea pensiilor magistraților. Primul act normativ nu a trecut de filtrul Curții Constituționale a României (CCR) pentru că Guvernul nu a respectat termenul de 30 de zile pentru avizul de la CSM, aviz care este consultativ.
Coordonatele rectificării
Cea de-a doua rectificare bugetară pe anul 2025, adoptată de Guvern, este configurată pe o creștere economică de 0,6%, un nivel al produsului intern brut de 1.902 miliarde lei, inflația medie anuală de 7,1% și un câștig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună.
Rectificarea prevede o majorare a veniturilor bugetului de stat cu suma de 2,1 mld. lei și o scădere a cheltuielilor cu 2,7 mld. lei.
Așa cum a anunțat și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, cele mai semnificative sume suplimentare au fost alocate Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Ajustate semnificativ în minus au fost cheltuielile cu dobânzile (-1 mld. față de proiecția de la rectificarea anterioară), precum și finanțările PNRR (circa 2,5 mld. lei).
(Citește și: ”CSM, aviz negativ pentru proiectul pensiilor magistraților – ministrul Justiției s-a abținut de la vot. Guvernul își asumă răspunderea, întrucât avizul este consultativ”)
***
Urmărește-ne pe Google News
