Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a remarcat joi că Germania „preia conducerea” în creșterea cheltuielilor pentru apărare, într-un context în care țările europene continuă să susțină Ucraina.
„Germania chiar preia conducerea aici. Este clar că guvernul german s-a angajat să cheltuiască mult mai mult pentru apărare. Sunt foarte mulțumit de acest lucru pentru că este cea mai mare economie din Europa și a doua ca mărime din NATO”, a menționat secretarul general al NATO, după o întâlnire cu miniștrii de externe din țările NATO în Antalya, Turcia.
Noul ministrul german de externe Johann Wadephul dăduse asigurări deja că Berlinul susține cererea președintelui Trump ca membrii alianței să majoreze cheltuielile alocate apărării la 5% din produsul intern brut (PIB).
Ținta actuală a NATO pentru aceste cheltuieli este de 2% din PIB, obiectiv atins sau depășit în prezent de 22 din cei 32 de membri ai săi. Însă mulți lideri NATO spun că acum această țintă este prea joasă, deoarece consideră Rusia ca fiind o amenințare mult mai mare după invazia sa din 2022 din Ucraina, notează Reuters, potrivit Agerpres.
Cu șase săptămâni înainte de un summit-ul NATO de la Haga, țările membre încearcă să satisfacă cerințele lui Trump, dorind să preîntâmpine reapariția amenințărilor lansate în trecut de președintele SUA de a se retrage din Alianță sau de a slăbi angajamentul Washingtonului față de apărarea colectivă.
Mark Rutte a propus o abordare în două direcții pentru a răspunde cerinței lui Trump de a se aloca 5% din PIB apărării, sugerând ca aliații să aloce 3,5% din PIB pentru apărare și alte 1,5% altor aspecte legate de securitate, cum ar fi infrastructura și securitatea cibernetică. Întâlnirea de joi a fost prima ocazie pentru miniștrii de externe de a discuta propunerea.
Franța este pregătită să se alinieze la obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli militare și de securitate, discutat în cadrul NATO, a dat de înțeles joi ministrul său de externe, Jean-Noël Barrot. „Obiectivul de 3,5% este o sumă bună pentru cheltuielile de bază în materie de apărare. Însă aceasta este însoțită de cheltuieli care vor contribui la creșterea capacității noastre de apărare, care nu sunt cheltuieli de apărare directe, dar care trebuie realizate”, precum securitatea cibernetică sau mobilitatea militară, a subliniat Barrot.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a anunțat – după ședința CSAT de la finalul lunii trecute – că bugetul pentru apărare va fi majorat etapizat, în următorii anii, ca parte a proiectului de creștere a capacității de apărare a României până în anul 2030. Tot în acest scop, țara noastră va accesa și un împrumut pe 40 de ani, din care va face inclusiv investiții în industria națională de apărare, a precizat șeful statului.
(Citește și: „Marco Rubio, de lângă Mark Rutte: „Președintele Trump a spus clar că susține NATO. Vom rămâne în NATO”, dar SUA doresc de la aliați un angajament de 5% din PIB pentru Apărare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
