Călin Georgescu, candidatul plasat pe primul loc la turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, anulate, a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false.
În dosar mai sunt inculpate și alte 21 de persoane, printre care Horaţiu Potra şi fiul acestuia, ambii fugiți din țară.
Conform anchetatorilor, în timpul anchetei, Călin Georgecu s-a prevalalat de dreptul la tăcere.
Călin Georgescu este acuzat ca autorul intelectual al întregului plan de preluare a pârghiilor de putere, conform procurorilor:
”Specificul acţional ce caracterizează conduita inculpatului Georgescu Călin nu este unul întâmplător, ci cristalizează teza că acesta este autorul intelectual al întregului plan de preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere, având ascendent inclusiv asupra lui Potra Horaţiu, acesta îndeplinind negreşit şi întocmai dispoziţiile sale, membrii grupării aşteptând semnalul trasat de către candidat, prin intermediul reţelelor de socializare, astfel cum Potra Horaţiu le-a transmis pe grupurile de mesagerie electronică relevante DRC şi RALF”.
Horaţiu Potra, cu mandat de arestare în lipsă, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, instigare publică.
Fiul lui Horaţiu Potra, Dorian, arestat şi el în lipsă, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, iar o altă rudă a lui Potra este trimisă în judecată tot pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Călin Georgescu – un autor al faptei și un complice moral
”Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă, strategia urmărind, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii.
Ieșirile publice ale lui Călin Georgescu, aveau ca scop alarmarea populației și să declanșeze revolta populară
Potrivit unor surse judiciare, Călin Georgescu este văzut de procurori drept un autor al faptei și un complice moral. Aceștia subliniază că Georgescu avea o poziție influentă, se bucura de notorietate în comunitate și avea sprijinul unei părți considerabile din populație. Astfel, implicarea lui „a avut un impact psihologic semnificativ”.
Surse judiciare au explicat pentru Digi24 că Georgescu știa de intențiile lui Potra (de a genera violențe armate în București) și, mai mult, a încercat la rândul lui să contribuie activ la escaladarea tensiunilor sociale, prin alarmarea populației și prin chemarea susținătorilor lui la acel protest (care nu a mai avut loc).
Procurorii mai subliniază că în seara de 7 decembrie, Georgescu a apărut în prime-time la un post de televiziune, de unde a transmis informații false, de tipul România urmează să intre în război pentru a întârzia învestirea lui Donad Trump drept președinte al SUA. Această ieșire publică „urma să provoace indignare colectivă, să stimuleze revolta populară și să creeze un climat de teamă generală”, ceea ce i-ar fi permis lui Potra să pună în aplicare planul radical (protestul care urma să fie deturnat).
„Nu a urmărit doar denaturarea realității, ci inducerea publicului în eroare și orientarea curentului de opinie, cu scopul alimentării unor percepții false, amplificării tensiunilor sociale și a manifestărilor de nemulțumire în rândul populației, toate în scopul stimulării unor reacții de amploare în rândul societății și declanșării unor mișcări de protest masive”, mai arată sursele judiciare citate de Digi24.ro.
În același timp, procurorii subliniază că mercenarii lui Potra așteptau semnalele lui Călin Georgescu pentru a trece la acțiune. Procurorii amintesc de întâlnirea dintre Potra, Georgescu, Sechila și alte personaje din anturajul acestora din județul Ilfov. După întâlnirea din Ilfov, Georgescu l-ar fi apelat pe liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă – Dan Grăjeanu – și i-a transmis că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”. Procurorii subliniază că această întâlnire, coordonată de Georgescu, era o întâlnire premergătoare unor „evenimente destabilizatoare” menite să „creeze haos și nesiguranță”.
Rolul central jucat de Horațiu Potra în elaborarea strategiei electorale și finanțarea campaniei lui Călin Georgescu
În rechizitoriul prin care fostul candidat Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, procurorii susțin că a existat un plan timpuriu, bine structurat, în jurul candidaturii lui Călin Georgescu, mercenarul Horațiu Potra fiind cel care s-a ocupat de finanțarea campaniei.
„Întrucât condițiile preliminare pentru o candidatură clasică nu puteau sau nu se dorea a fi îndeplinite în mod tradițional, având în vedere absența susținerii oficiale din partea unui partid politic major, s-a impus adoptarea unei strategii alternative de construire a unei infrastructuri electorale independente. În această etapă de planificare, candidatul a întreprins demersuri pentru obținerea sprijinului unor persoane din diverse medii, prin aceste contacte fiind urmărită atât consolidarea unei rețele de influență, cât și identificarea unor potențiali finanțatori dispuși să asigure resursele necesare desfășurării campaniei electorale. În referire la persoanele cu care inculpatul a înțeles să colaboreze în procesul de realizare și consolidare a planului de candidatură, materialul probator administrat a relevat că un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale și în mobilizarea resurselor necesare l-a avut inculpatul Potra Horațiu”, afirmă anchetatorii în rechizitoriu, document citat de Agerpres.
Promisiunea că se vor redeschide minele de aur din România, dacă Frank Timiș finanțează candidatura lui Călin Georgescu
Astfel, încă din 27 aprilie 2022, Georgescu i-a solicitat lui Potra să îl abordeze pe omul de afaceri Frank Timiș, care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20 – 35 milioane dolari.
Cu titlu de compensație pentru sprijinul acordat, Potra i-a garantat că, în ipoteza în care planul va fi unul de succes, Călin Georgescu „va deschide toate minele din România și în special cele de aur. Zice că are deja sprijinul la americanii care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din EU”, după câștigarea alegerilor.
Călin Georgescu primea, periodic, bani cash de la Potra
„De remarcat sunt, pe de o parte, condițiile negocierii sprijinului și care presupuneau existența unei contraprestații în eventualitatea dobândirii celei mai înalte funcții de demnitate publică (‘Am nevoie de sprijin, apoi sprijin și eu’), continuarea discuției vizând redeschiderea minelor, în special a celor aurifere, în condițiile în care persoana căreia i se solicita sprijinul financiar putea manifesta interes, date fiind afacerile dezvoltate de către acesta în domeniul exploatărilor miniere în state aflate pe continentul african”, explică Parchetul.
Relația specială dintre Potra și Georgescu, precum și ascendentul avut de acesta din urmă asupra primului, este evidențiată „nu doar de ralierea strictă la liniile de acțiune trasate de candidatul la alegerile prezidențiale, ci și de sprijinul financiar acordat inculpatului Georgescu Călin de către inculpatul Potra Horațiu, prin furnizarea cu titlu gratuit, spre utilizare, a unei limuzine Mercedes GLE Coupe, închiriată începând cu luna iunie 2024 și, cel mai probabil, până în ianuarie 2025, prin intermediul SC Stephy Catering Consult SRL, societate controlată de un apropiat al lui Potra Horațiu, Panța Dan Cristian, de asemenea participant la evenimentele din 7 decembrie 2024, ce constituie nucleul acuzației”. „Plata chiriei lunare, de aproximativ 16.900 lei, a fost efectuată de Potra Horațiu în numerar, iar conversațiile din aplicațiile de mesagerie electronică demonstrează caracterul sistematic al acestui aranjament pe întreaga perioadă a campaniei electorale, precum și anterior acestui moment. De asemenea, probele indică remiterea repetată de sume de bani în numerar către Georgescu Călin, fie direct, fie prin intermediul unor apropiați ai lui Potra Horațiu, în locații din București și Ilfov”, se arată în rechizitoriu.
„Profilul problematic” al lui Horațiu Potra și legăturile acestuia cu Rusia
Horațiu Potra avea un profil problematic – fost luptător în Legiunea Străină, președinte al Asociației Românilor care au activat în Legiunea Franceză (RALF), prin intermediul căreia intermedia contracte pe linia securității pentru personal și obiective, în special în zone din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, cunoscut pentru activități cu agenți de securitate (mercenari) desfășurate în Africa, respectiv antrenarea și pregătirea armatei locale din statul Congo, și cunoscut cu antecedente penale (condamnat cu suspendare pentru deținere ilegală de arme de foc).
Perchezițiile informatice au relevat fotografii ce îl plasează pe Potra atât la Moscova, cât și la Ambasada Rusiei din București, bilete de avion pe numele acestuia Dubai – Moscova, precum și o confirmare pentru rezervarea unei camere pentru perioada 04.09.2024 – 06.09.2024, la St. Regis Moskow Nikolskaya Hotel, tot pe numele său, precum și căutări pe Google Maps ‘Red, Bolotnaya Naberezhnaya’.
Procurorii enumeră apoi legăturile pe care oamenii din jurul lui Georgescu și Potra le aveau cu entități din Rusia, respectiv Marin Burcea (bodyguardul lui Călin Georgescu), Eugen Sechila, Mihai Dorina (care avea raporturi apropiate cu militari ceceni din trupele din anturajul generalilor Ramzan Ahmatovici Kadîrov (președintele Ceceniei) și Zamid Alievici Chalaev).
„Probele obținute în prezenta cauză sugerează că persoanele indicate din cadrul rețelei de sprijin a inculpatului Georgescu Călin au analizat din timp posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, într-un context de radicalizare ideologică, având ca scop destabilizarea ordinii constituționale prin influențarea de o manieră nepermisă a climatului electoral”, spun procurorii, care au probe privind modul în care erau plătiți oamenii lui Georgescu.
- Astfel, la data de 15 ianuarie 2025, Marin Burcea a realizat un virament bancar din contul său personal către Munteanu Laurențiu Călin, gardă de corp a lui Georgescu, vizând suma de 5.500 de lei, existând indicii că Georgescu își plătește gărzile de corp prin aghiotantul său, Marin Burcea.
- La data de 22 decembrie 2024, Marin Burcea și Horațiu Potra au avut o întâlnire la Hotel Epoque din București, unde au discutat câteva ore, pentru ca a doua zi să aibă loc în aceeași locație o întâlnire între Georgescu și Potra.
- „La data de 20 ianuarie 2025, Burcea Marin a convenit cu ambasadorul Regatului Arabiei Saudite în România o întrevedere cu Georgescu Călin, aceasta materializându-se pe data de 21 ianuarie 2025 la sediul acestei misiuni diplomatice, în intervalul orar 11:55 – 12:36. Două zile mai târziu, respectiv în data de 22 ianuarie 2025, Burcea Marin a realizat o deplasare în comuna Albota, județul Argeș, unde s-a întâlnit cu Petrescu Daniel, organizator al manifestației publice din 24 ianuarie 2025 din municipiul București, la inițiativa lui Georgescu Călin. Ilustrativ pentru filosofia de acțiune a angrenajului constituit în jurul inculpatului Georgescu Călin și pentru sedimentarea concluziei că recursul la violențe reprezenta o opțiune viabilă este și faptul că, în timpul manifestației, participanții au părăsit locul declarat al adunării publice și s-au deplasat în Piața Victoriei, unde parte din aceștia au desfășurat timp de mai multe ore activități de provocare a forțelor de ordine în scopul generării unor acte de violență”, afirmă procurorii.
De asemenea, după cum explică Parchetul, aspectele relevate în urma efectuării perchezițiilor informatice probează activitățile desfășurate de Nedelcu Andrei Ștefan, Lup Andrei Florin și Panța Dan Cristian sub coordonarea inculpatului Potra Horațiu care au vizat asigurarea suportului financiar și material inculpatului Georgescu Călin, atât în perioada de precampanie, cât și pe durata derulării campaniei electorale și care au presupus punerea la dispoziția inculpatului Georgescu Călin de către Nedelcu Andrei Ștefan, în data de 15 iunie 2024, a sumei de 10.000 de dolari, realizarea unei întâlniri între Lup Andrei Florin și Georgescu Călin în data de 01 octombrie 2024, precum și punerea la dispoziția inculpatului Georgescu Călin, cu titlu gratuit, de către inculpatul Panța Dan Sorin, a unei limuzine de lux, închiriată începând cu luna iunie 2024 prin intermediul SC Stephy Caterig Consult SRL.
Una dintre concluziile procurorilor este că Georgescu s-a „înconjurat în mod deliberat cu persoane având un profil profund controversat, care nu doar că au fost tolerate în proximitatea sa, ci au fost învestite cu roluri active în promovarea candidaturii”.
Aceste persoane au oferit sprijin direct și constant pe toate planurile, de la mobilizarea electoratului și propagarea mesajului său electoral, până la gestionarea unor componente logistice ori de comunicare, devenind astfel actori relevanți în arhitectura campaniei.
Întâlnirea de la Ciolpani și planul pus la cale pentru schimbarea ordinii constituționale
În contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale, prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, județul Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale, precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).
Cei doi au pus în discuție un plan conform căruia Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență.
Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.
Cu referire la acțiunile lui Georgescu, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzate de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a lui Potra.
Grupul mercenarilor care urmau să provoace haos și să destabilizeze autoritățile
- Ca urmare a planului stabilit, Horațiu Potra a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației.
- Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a lui Georgescu, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.
- Subsecvent, spun procurorii, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, două pistoale și 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre București.
- Ca urmare a unui apel efectuat la serviciul de urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01:30 – 03:00, autoritățile reușind depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești – Săftica, județul Ilfov, comuna Mănești, județul Dâmbovița, comuna Cornești, județul Dâmbovița și municipiul București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase.
„Tentativă de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar”
În opinia Parchetului, acțiunile grupării lui Potra nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.
În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.
Printre acestea, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.
Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.
„Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.
Pe baza premiselor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente”, explică Parchetul.
(Citește și: Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară)
****
Urmărește-ne pe Google News
