România va găzdui temporar avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare americane, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Măsura a fost discutată în CSAT și aprobată, miercuri seară, de Parlamentul României.
„Aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice.
Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară mai sigură”, a spus, după ședința CSAT, președintele Nicușor Dan.
Implicațiile acestei decizii au fost explicate, pentruCursDeGuvernare.ro, de generalul-locotenent (rtr) dr. Virgil Bălăceanu.
„Avem avioanele de alimentare în aer – pot fi KC-135 sau KC-46, aeronave de informații, supraveghere și recunoaștere – ISR, probabil AWACS, echipamente de comunicații satelitare, care înseamnă mai multe informații, nu neapărat pentru Deveselu.
Pentru că Deveselu este integrat unui sistem de apărare balistică la nivel NATO și structura respectivă, după procedura NATO, este securizată printr-un detașament de pază și securitate. Deci nu sunt elemente de luptă, sunt elemente de sprijin, absolut defensive”, a precizat generalul.
În ceea ce privește aeronavele de alimentare, acestea vor ajunge, cel mai probabil la baza militară Mihail Kogălniceanu. „Kogălniceanu are tradiție din acest punct de vedere. Iar pe Câmpia Turzii au americanii, de mult timp, un escadron de drone Ripper de informații, supraveghere, recunoaștere”, a adăugat generalul Bălăceanu.
Pentru că numărul aeronavelor SUA care vor veni în România nu este cunoscut, numărul militarilor americani nu poate fi decât estimat.
„Regula este, dacă plecăm de la un specific al poliției aeriene, ca la 4 aeronave pentru poliție aeriană să fie un detașament de 150-200 de oameni. Dar are mai puțină importanță dacă vor fi 200 sau 300 de americani. Sunt pe perioada temporară, cât durează operațiunea militară de lovire a Iranului.
Etapa post-conflict rămâne să o vedem, pentru că este mult mai complicată, mult mai dificilă dacă se va vrea, până la urmă, schimbarea regimului. Dacă se renunță la schimbarea regimului, odată cu încetarea operației militare, s-ar mai calma lucrurile”, ne-a explicat generalul-locotenent (rtr) dr. Virgil Bălăceanu.
Decizia care redescoperă și actualizează profilul geostrategic al României
Întrebat dacă decizia de miercuri modifică profilul geostrategic al României pe falia Europa-Asia, generalul-locotenent (rtr) dr. Virgil Bălăceanu (foto) a răspuns:
„Nu îl modifică, ci îl redescoperă, îl actualizează. Și nu vorbim numai de profilul României, ci al Europei în sine. Deci nu știu dacă Trump o să știe de această solicitare și de răspunsul favorabil al României, dar secretarul Apărării – Pete Hegseth și secretarul de Stat – Marco Rubio vor ști, în mod sigur. România a deschis poarta unor capabilități militare care sprijină războiul drept, cum îl definesc ei, împotriva Iranului. Împotriva tiraniei din Iran, ca să fi în nota americană”.
În 1999, Parlamentul a aprobat utilizarea spațiului aerian românesc de către avioanele NATO pentru misiuni de susținere a bombardamentelor împotriva Iugoslaviei. O decizie care, însă, nu se poate compara cu cea de miercuri.
„Atunci am pus la dispoziție spațiu aerian pentru operația aeriană împotriva Iugoslaviei, dar atunci nu am avut un acord. Acum avem un acord de cooperare în domeniul apărării cu Statele Unite, semnat în 2005, actualizat în 2015, în care punem la dispoziție facilități legate de sprijin, în condițiile unei situații de criza, a unor conflicte. Atunci n-am pus la dispoziție infrastructura, am deschis spațiul aerian pentru aeronavele NATO”, a precizat generalul-locotenent (rtr) dr. Virgil Bălăceanu.
În opinia sa, pornind de la decizia de miercuri, „trebuie să reactualizăm relația cu SUA”, pe dosare diferite – „de la prezența militară americană în România la Visa Waver, la problematica legată de investiții, mai ales în domeniul energetic, în energia nucleară, dar nu numai, și în exploatarea gazelor din platoul continental al Mării Negre”.
„Și, poate nu în ultimul rând, pe un termen mediu, aprobarea și punerea în practică a Black Sea Security Act. Este o lege foarte importantă pentru asigurarea garanțiilor de apărare și securitate în spațiul Mării Negre”, a subliniat generalul Bălăceanu.
Este vorba despre un proiectul legislativ bipartizan inițiat de senatorii americani Mitt Romney (republican) și Jeanne Shaheen (democrat), aceștia considerând că regiunea Mării Negre a devenit din ce în ce mai mult un punct de inflexiune critic pentru securitatea europeană, din cauza războiul neprovocat al lui Vladimir Putin în Ucraina. Proiectul a fost adoptat până acum doar de Senatul SUA, în 2023.
(Citește și: „CSAT aprobă dislocarea de echipamente și soldați SUA în România. Președintele Dan: „E vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și de comunicații satelitare”. Parlamentul va lua o decizie astăzi”)
***
Urmărește-ne pe Google News
