Atacul Israelului asupra Iranului, început vineri, este în pregătire și în discuții de aproape 20 de ani, arată Financial Times (FT) într-un articol în care explică motivele pentru care Israelul a acționat acum. Potrivit Financial Times, timp de decenii, oficialii israelieni au susținut că Iranul nu trebuie sub nicio formă să fie lăsat să dezvolte o armă nucleară. De asemenea, au transmis clar că sunt pregătiți să folosească forță militară pentru a distruge programul nuclear iranian.
După atac, Financial Times ridică două întrebări catalogate drept esențiale: „de ce acum?” și „ce urmează?”.
Conform FT, există șase factori importanți care au dus la decizia Israelului de a ataca
1, Radicalizarea provocată de atacul Hamas din 7 octombrie 2023: Liderii israelieni sunt mai convinși ca niciodată că se află într-o luptă pentru supraviețuirea națională. Ei consideră o bombă nucleară iraniană ca fiind un risc existențial. După șocul din 7 octombrie 2023, Israelul consideră că nu poate tolera un asemenea risc.
2, Slăbirea poziției defensive a Iranului: Loviturile aeriene israeliene din octombrie anul trecut — care au urmat unui tir masiv de rachete iraniene asupra Israelului — au afectat grav apărarea aeriană și capacitatea Iranului de a produce rachete balistice. Israelul a considerat că are o fereastră unică de oportunitate pentru a ataca un Iran încă slăbit.
3, Iranul se apropia de o așa-numită „capacitate de salt înainte” (breakout capability – eng.) — adică posibilitatea de a construi rapid o armă nucleară. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat la începutul acestei săptămâni că Iranul și-a încălcat angajamentele asumate prin Tratatul de Neproliferare Nucleară.
4, Israelul are mai multă încredere în capacitatea sa de a remodela radical Orientul Mijlociu — și de a deveni superputerea regională. Deși administrația Biden a avertizat că un atac asupra Hezbollah în Liban ar putea declanșa represalii devastatoare, guvernul Netanyahu a ignorat avertismentul, a eliminat conducerea Hezbollah și a reușit să limiteze reacția ulterioară. Acum, Israelul a trecut la un atac direct asupra Iranului, principalul său adversar regional.
5, Presiunile internaționale crescânde legate de războiul și foametea din Gaza: Atacul asupra Iranului permite guvernului Netanyahu să schimbe modul în care țările se raportează la conflict și poate forța țările europene — tot mai critice față de Israel în ultimul an și jumătate — să îi sară în apărare
6, Pierderea încrederii în negocierile nucleare ale administrației Trump cu Iranul: Israelul a considerat aceste negocieri nu doar greșite, ci potențial periculoase, deoarece ar fi putut permite Iranului să păstreze un program nuclear. Cu negocieri cruciale între Iran și SUA programate pentru acest weekend, Israelul a decis să scurt-circuiteze procesul diplomatic.
SUA a mutat sisteme antirachetă din Europa în Israel, înainte de atac
Financial Times mai scrie că administrația Trump era conștientă că acest curs al evenimentelor s-ar putea materializa. În ultimele zile, oficiali americani le-au spus vizitatorilor europeni că sunt optimiști cu privire la un acord cu Iranul. Dar au adăugat că Israelul nu va fi mulțumit de un eventual acord și că guvernul Netanyahu ar putea ataca Iranul oricum.
În urmă cu o săptămână, potrivit FT, SUA a mutat unele sisteme antirachetă din Europa în Israel și a evacuat familiile militarilor din regiune — semn că știau ce urmează.
Prin acest atac, Israelul a întrerupt și o dezbatere intensă în administrația Trump, despre dacă și cum să sprijine Israelul într-un atac asupra Iranului — sau dacă chiar să participe direct.
Când președintele Trump l-a demis pe Mike Waltz din funcția de consilier pentru securitate națională, la începutul lunii mai, s-a crezut într-o anumită tabără din administrație că tabăra pro-război și pro-Israel a fost slăbită, iar tabăra „scepticilor” față de alte posibile războaie americane în Orientul Mijlociu a considerat că a câștigat influență.
Dar atacul Israelului i-a luat prin surprindere pe „sceptici”. Guvernul Netanyahu știe — din precedentul recent cu Libanul — că poate ignora apelurile SUA și cu toate acestea se va bucura în continuare de umbrela de securitate pe care o oferă SUA și aliații în fața represaliilor iraniene. Alternativa ar fi ca Tel Aviv (sau Ierusalim, orașul sfânt), să fie lovit de rachete balistice și drone — și niciun guvern american nu ar accepta asta, conform FT.
Totuși, arată publicația internațională, Israelul riscă să plătească un preț pe termen mai lung în SUA dacă este perceput ca fiind responsabil pentru atragerea directă a Americii într-un nou război în Orientul Mijlociu. Administrația Trump, care se luptă cu inflația, va fi și ea nemulțumită de orice creștere a prețului petrolului, mai scrie FT.
Griji în Europa despre aprovizionarea cu energie
În același timp, guvernele europene sunt în alertă maximă și sunt îngrijorate de posibile atacuri asupra transportului maritim în Golf (inclusiv blocarea Strâmtorii Ormuz, vitală pentru comerțul cu LNG), de creșterea prețurilor la energie, de noi valuri de refugiați și de instabilitatea unor țări-cheie din regiune, cum ar fi Egiptul.
Ce urmează depinde de cât de mari și eficiente vor fi represaliile iraniene, mai adaugă Financial Times. Dacă Iranul va avea dificultăți în a lovi direct Israelul, s-ar putea orienta către bazele americane din regiune — inclusiv cele din Qatar și Bahrain, fapt deja indicat de agențiile de presă iraniene, care citează oficiali iranieni. Dar un astfel de pas ar putea fi contraproductiv, deoarece ar determina SUA să participe cu propriile active militare la război.
Alte opțiuni riscante ale Iranului — discutate de mai mult timp de analiști regionali — ar putea fi blocarea sau perturbarea exporturilor de petrol ale altor țări din regiune, dincolo de blocarea Strâmtorii Ormuz. Arabia Saudită este de mult îngrijorată de atacuri asupra uzinelor de desalinizare, esențiale pentru aprovizionarea cu apă a regatului, mai arată FT.
Orice astfel de acțiuni ar atrage noi atacuri asupra Iranului din partea altor țări, nu doar Israel. Însă regimul iranian, la fel ca și Israelul, ar putea considera că luptă pentru propria supraviețuire, iar, suplimentar, regimul are nevoie și să demonstreze putere în fața propriului popor și a regiunii, conchide FT.
(Citește și: ”Live / Conflictul Israel-Iran ia amploare: Iran a răspuns în cursul nopții cu valuri de rachete care au ajuns la Tel Aviv și Ierusalim – Israelul ripostează deja. Ambasadorul Israelului în SUA: ”Suntem în război cu un regim hotărât să obțină puterea nucleară”. ONU – ședință a Consiliului de Securitate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
