”Suficiența strictă”, conceptul care se află în centrul doctrinei nucleare franceze, ar putea evolua în lunile următoare, scrie publicația franceză Le Point, potrivit căreia Franța intenționează să își crească arsenalul nuclear și implicit numărul focoaselor.
Asta au transmis mai mulți înalți oficiali militari francezi de rang înalt, sub condiția anonimatului, în ultimele săptămâni, conform publicației Le Point.
„La Elysée au loc discuții, se iau în considerare mai multe scenarii în funcție de rezultatul discuțiilor cu partenerii europeni, în special Germania și Polonia”, a declarat un general de cinci stele din armata franceză pentru sursa citată.
Un alt general cu patru stele a afirmat că „s-ar putea, de exemplu, să fie necesară ajustarea mijloacelor (nucleare) dacă se lărgește definiția intereselor vitale care ar putea duce la un răspuns nuclear, sau dacă va fi necesară transmiterea unor semnale mai strategice, dincolo de bazele noastre”.
„Dacă vor exista schimbări, Palatul Élysée va decide curând”, adaugă acesta.
Macron a propus în debutul lunii martie extinderea umbrelei nucleare strategice la alte țări europene – Franța vrea să umple un vid parțial
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat în debutul lunii martie, într-un amplu discurs în fața națiunii și a Europei Unite, că Parisul este deschis să extindă umbrela sa de securitate nucleară la partenerii europeni, în contextul în care „Rusia a devenit o amenințare pentru Europa”, iar în Europa există tot mai multe întrebări cu privire la angajamentul în NATO al SUA. Macron a spus că am intrat „într-o nouă eră” în care „securitatea noastră este amenințată” de planurile Rusiei.
„În acest timp al acțiunii care, în sfârșit, începe, Franța are un statut special. Avem cea mai eficientă armată din Europa. Și datorită alegerilor făcute de predecesorii noștri după cel de-al Doilea Război Mondial, dispunem de o capacitate de descurajare nucleară. Aceasta ne protejează mult mai mult decât pe mulți dintre vecinii noștri. (…) Forța noastră de descurajare nucleară ne protejează. Ea este completă, suverană, franceză de la un capăt la altul. Din 1964, în mod explicit, ea a jucat întotdeauna un rol în menținerea păcii și securității în Europa. Răspunzând apelului istoric al viitorului cancelar german, am decis să deschid dezbaterea strategică privind protecția oferită de forța noastră de descurajare aliaților noștri de pe continentul european. Indiferent de situație, decizia a fost și va rămâne în mâinile președintelui Republicii, comandantul suprem al forțelor armate”, a spus în martie Macron.
(Citește și: ”Video / Emmanuel Macron, discurs în fața Europei: Rusia a transformat deja conflictul ucrainean într-un conflict mondial / Vom extinde umbrela noastră nucleară la alte țări europene”)
Potrivit Le Point, forța nucleară de descurajare franceză se bazează pe aproximativ 290 de focoase nucleare. Acestea sunt instalate fie pe rachetele balistice M51 ale celor patru submarine nucleare purtătoare de rachete (SNLE) din cadrul Forței Oceanice Strategice (FOST), fie pe rachetele de croazieră ASMP-A purtate de avioanele Rafale din forțele aeriene strategice (FAS) și Forța Aeronavală Nucleară (FANU). Aceasta din urmă nu este permanentă: este operațională doar când portavionul Charles de Gaulle se află pe mare.
Argumentele pentru decizia Franței
Deși SUA nu au anunțat până acum nicio reducere sau retragere a armelor nucleare din cele cinci țări europene unde sunt staționate (Germania, Italia, Olanda, Belgia și Turcia), europenii încep să se îndoiască de soliditatea alianței cu Washingtonul și caută alte garanții.
Franța nu intenționează totuși să-și împărtășească descurajarea nucleară „în stil american”, ci se analizează mai degrabă includerea explicită a unor interese europene în definiția intereselor vitale ale Franței, care, dacă sunt amenințate de o putere străină, ar putea justifica un răspuns nuclear. Dar fără a acorda vreo influență partenerilor în decizia de lansare — care va rămâne exclusiv prerogativa președintelui francez, așa cum a anunțat Macron în discursul din debutul lunii martie.
Mai mulți factori ar putea justifica o creștere a arsenalului: intensificarea amenințării (mai ales din partea Rusiei) sau perfecționarea sistemelor de apărare ale adversarilor, care necesită o putere de foc mai mare pentru a produce aceleași efecte. Este din ce în ce mai dificil să se ocolească sau să se satureze apărările, chiar și cu saltul tehnologic așteptat odată cu intrarea în serviciu a noilor rachete franceze M51.3 (pentru SNLE) și ASN4G (pentru Rafale) în anii următori, mai scrie Le Point.
Construirea de noi arme nucleare ar dura. Deși producția de material fisionabil a fost oprită în 1996, Direcția Aplicațiilor Militare din cadrul Comisariatului pentru Energie Atomică (CEA) păstrează stocuri importante.
„Nu putem redeschide uzinele de producție, dar dispunem de material provenit din arme demontate”, explică un expert consultat de publicația franceză, care punctează că în urmă cu 30 de ani Franța avea circa 600 de focoase nucleare.
Totuși, „ar dura ani buni pentru a avea noi focoase, dacă decizia s-ar lua acum”, mai adaugă expertul.
(Citește și: ””Deșteaptă-te, Bruxelles!”. CRONICILE Nr. 75. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)
(Citește și: ”Video / Discursul președintelui Trump în Congres a fost un Raport către poporul american: măsurile sociale și societale, politicile tarifare, explicații la politica externă, de la Ucraina la Groenlanda”)
***
Urmărește-ne pe Google News
