Succesul operațiunii de dezarmarea a Hamas, prevăzută în a doua fază a planului de pace în 20 de puncte pentru Gaza, depinde de apariția unor structuri suplimentare de securitate și guvernare care să contribuie decisiv la slăbirea puterii mișcării islamiste, scrie Foreign Affairs.
Acum mai bine de trei decenii, Hamas s-a aflat într-o poziție dificilă, în urma Acordurilor de la Oslo, care au marcat începutul lungului „proces de pace” între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei. Atunci, ca și acum, gruparea Hamas s-a confruntat cu perspectiva retragerii Israelului din teritoriile palestiniene și a unei conduceri care să o excludă din viața politică și să o dezarmeze. Deciziile pe care le-a luat la momentul respectiv oferă o previzualizare a modului în care este probabil să acționeze în săptămânile și lunile următoare.
Deciziile pe care le-a luat la momentul respectiv oferă o perspectivă asupra modului în care este probabil să acționeze în săptămânile și lunile următoare.
La fel ca în anii 1990, Hamas va accepta diverse solicitări de încetare a focului, dar va încerca să continue să funcționeze ca actor politic în Gaza. Va recruta noi lideri și luptători din rândul prizonierilor eliberați recent și al locuitorilor din Gaza frustrați de ritmul lent al ajutorului și reconstrucției, își va reînarma cadrele cu arme introduse ilegal din Iran sau fabricate în țară și își va umple vistieria goală prin cooptarea ajutorului umanitar sau a resurselor destinate reconstrucției.
„Pe scurt, Hamas ar putea să se conformeze primei faze a încetării focului. Dar grupul nu a terminat lupta”, apreciază Foreign Affairs.
Iranul – gata să sară în ajutorul islamiștilor
Ca și în anii ’90, Iranul va încerca probabil, din nou, să ajute Hamas să se redreseze. Potrivit unor oficiali israelieni, Teheranul a pus deja în mișcare un plan de reaprovizionare a Hamas cu arme, stocându-le în Sudan pentru a le introduce ilegal în Gaza în viitor.
Totodată, Iranul a continuat eforturile de a introduce ilegal arme pentru teroriștii din Cisiordania, inclusiv Hamas. Cu doar câteva zile înainte de încetarea focului, forțele de securitate israeliene au dejucat o mare încercare de contrabandă cu arme iraniene, care includea mine Claymore, drone și rachete antitanc. Alte transporturi de arme au fost interceptate în martie și noiembrie 2024.
Iranul este însă mai slab decât în orice moment din ultimele trei decenii, datorită înfrângerii zdrobitoare suferite în războiul de 12 zile cu Israelul de la începutul acestui an, precum și diverselor crize economice și de mediu cu care se confruntă regimul.
Între timp, principalul agent al Iranului, Hezbollah, a acceptat un armistițiu cu Israelul după ce a suferit un an de atacuri israeliene debilitante. Unul dintre motivele pentru care Hamas a acceptat acordul de armistițiu a fost realizarea faptului că a fost lăsat în mare parte să lupte singur împotriva Israelului.
Deși liderii Hamas intenționau inițial să respingă planul lui Donald Trump de încetare a foculu , în cele din urmă au acceptat acordul, cu unele rezerve. Acum se vor concentra pe poziționarea lor în cadrul structurii de guvernare postbelică din Gaza și pe reconstruirea capacității grupului de a împiedica cu violență orice alt actor să devină puterea dominantă.
Hamas a desfășurat deja luptătorii săi în poziții din care armata israeliană s-a retras, îmbrăcându-i în mare parte în haine civile, redenumindu-i „Forțele de Securitate din Gaza” și încercând să-și afirme controlul și să regleze conturile cu clanurile și triburile care s-au opus grupului.
Între timp, liderii Hamas și ai altor grupuri militante palestiniene din Gaza au emis o declarație comună în care își exprimau „respingerea absolută a oricărei tutele străine” în Gaza, în ciuda prevederii exprese din planul Trump privind o forță internațională temporară de stabilizare care să instruiască și să sprijine poliția palestiniană verificată din Gaza.
Planul în 20 de puncte stipulează că Hamas și alte facțiuni militante nu vor avea niciun rol în guvernarea Gazei, dar Hamas dorește în continuare să facă parte din orice organism tecnocrat palestinian care va administra Gaza în viitor.
O nouă generație de lideri ar putea pune pacea în pericol
Donald Trump anticipează deja „pacea veșnică” în întreaga regiune, dar autoritățile israeliene au o viziune diferită. Amintind că liderul Hamas și creierul operațiunii din 7 octombrie, Yahya Sinwar, se număra printre cei 1.027 de prizonieri eliberați de Israel în 2011 în schimbul unui soldat israelian, liderii israelieni atrag atenția că actualul schimb de ostatici pentru prizonieri ar putea duce la eliberarea următorului Sinwar.
Israelienii se tem că Hamas se va regrupa sub conducerea unei noi generații de lideri care, la fel ca Sinwar, s-au radicalizat și mai mult (dar au devenit și mai abili din punct de vedere strategic) în închisoare.
Planul lui Trump prevede dezarmarea Hamas și a altor grupuri militante și demilitarizarea Gazei sub supravegherea unor observatori independenți, dar nu toate părțile interesate sunt de acord. Potrivit șefului Serviciului de Informații al Statului Egipt, Diaa Rashwan, Hamas a acceptat doar să nu mai folosească armele, nu să se dezarmeze. Nu este clar dacă mediatorii americani, egipteni și qatarezi au acceptat această variantă a Hamas la planul de pace.
Liderul Hamas, Mousa Abu Marzouk, a respins ideea dezarmării, afirmând că grupul nu va depune armele și insistând că „rezistența este un drept legitim al poporului palestinian”.
Pe de altă parte, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a condiționat deja retragerea completă a forțelor israeliene din Fâșia Gaza în cadrul fazei a doua a acordului de încetare a focului de soluționarea problemei armelor Hamas, reiterând că Hamas trebuie să se dezarmeze.
Ce urmează după summitul de la Sharm al-Sheikh
O impresionantă colecție de lideri mondiali s-a reunit la Sharm al-Sheikh, în Egipt, la câteva ore după eliberarea ostaticilor israelieni. Liderii Egiptului, Qatarului, Turciei și Statelor Unite au emis un comunicat în care și-au exprimat „determinarea comună de a elimina extremismul și radicalizarea sub toate formele sale”. Dar acest angajament nu va însemna mare lucru dacă nu se va da rapid substanță planului schematic de 20 de puncte. Cheia pentru a submina capacitatea Hamas de a se regrupa este de a pune rapid în aplicare alte structuri de securitate și guvernare care să le înlocuiască pe cele conduse de Hamas.
Pentru început, participanții la summitul de la Sharm al-Sheikh trebuie să înființeze o misiune internațională temporară de stabilizare pentru a înlocui forțele Hamas care s-au mutat imediat după retragerea armatei israeliene. Apoi, trebuie să instruiască și să sprijine o forță de poliție palestiniană nou verificată. În cele din urmă, ar trebui să înființeze rapid un organism temporar de tranziție format din tehnocrați pentru a supraveghea efortul masiv de reconstrucție și guvernare a Gazei după război.
„Fără aceste structuri suplimentare de securitate și guvernare, Gaza va rămâne cu ceea ce există acum pe teren: și anume, forțele de securitate și ministerele guvernamentale conduse de Hamas. Dar nu trebuie să fie neapărat așa. Prin construirea acestor alternative, guvernele care au contribuit la încheierea armistițiului pot ajuta, de asemenea, la dezarmarea și slăbirea puterii Hamas”, conchide Foreign Affairs.
(Citește și: „UPDATE Fâșia Gaza / Hamas a predat Crucii Roșii toți ostaticii israelieni în viață, înaintea summitului păcii din Egipt. Israelul a început să elibereze deținuți palestinieni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
