Cel mai mare fond suveran de investiții din lume solicită o reformă urgentă a piețelor de capital din Europa, inclusiv armonizarea regulilor fiscale, de insolvență și de supraveghere, așa încât continentul să nu rămână și mai mult în urma SUA și Asiei în ceea ce privește competitivitatea, potrivit Financial Times.
Fondul petrolier al Norvegiei, în valoare de 1.900 de miliarde de dolari, este cel mai mare deținător unic de active europene, deținând în medie 2,5% din fiecare companie listată de pe continent.
Totuși, ponderea acțiunilor europene în totalul activelor sale a scăzut de la 26% la 15% în ultimul deceniu, în principal din cauza a ceea ce fondul consideră o scădere a competitivității în comparație cu piețele bursiere din SUA și unele burse asiatice.
„O piață care funcționează bine în Europa este foarte importantă pentru noi… Avem impresia că acum există un sentiment de urgență (în rândul factorilor de decizie politică, n.r.). Îl resimțim și noi și suntem mulțumiți de acest lucru”, a declarat Malin Norberg, șeful departamentului de strategii de piață al fondului, pentru Financial Times.
Fondul va trimite în această săptămână un răspuns la consultarea Comisiei Europene privind integrarea piețelor de capital, susținând că aceasta ar trebui să fie mai ambițioasă și să abordeze probleme structurale mai profunde care afectează continentul și multiplele sale piețe naționale.
Principalele bariere: legile naționale privind valorile mobiliare, legislația corporativă și regimurile de insolvență
„Împărtășim îngrijorarea că, de-a lungul timpului, piețele europene au rămas în urmă în ceea ce privește dinamismul afacerilor și furnizarea de noi oportunități de investiții pentru investitorii instituționali”, se arată în scrisoare.
Fondul — ale cărui cele mai mari dețineri în Europa includ companii precum SAP, ASML, Novo Nordisk, Nestlé și UBS — a enumerat domeniile în care dorește să vadă măsuri concrete.
Acestea includ reducerea diferențelor naționale în legislația privind valorile mobiliare, dreptul corporativ și regimurile de insolvență în Europa; armonizarea regimurilor fiscale, în special a impozitului pe dividende; și simplificarea emiterii de datorii.
Fondul a mai precizat că lichiditatea acțiunilor europene ar trebui îmbunătățită prin competiție și inovație, nu prin reglementare, și că supravegherea ar trebui să fie unificată la nivel european.
Numărul de companii europene în care se poate investi a scăzut
Un factor important în scăderea investițiilor în Europa a fost reprezentat de probleme structurale, precum numărul mai mic de companii listate în regiune.
Un alt aspect a fost performanța relativă față de acțiunile din SUA. Acțiunile americane reprezintă acum 40% din activele fondului, comparativ cu 21% în urmă cu un deceniu.
„Am observat în ultimii ani că numărul companiilor europene în care am putut investi a scăzut, iar dimensiunea relativă a activelor administrate (AUM) pe care le avem în Europa a scăzut și ea destul de semnificativ”, a declarat Emil Framnes, directorul global al departamentului de tranzacționare acțiuni al fondului.
Companii europene de tehnologie, precum Spotify și Klarna, s-au listat sau plănuiesc să se listeze în SUA, în timp ce grupuri precum Linde, CRH și Arm Holdings și-au mutat listările acolo în ultimii ani.
Numărul companiilor europene deținute de fond a scăzut cu un sfert în ultimul deceniu, ajungând la 1.546.
(Citește și: ””Uniunea Economiilor și Investițiilor” – noua versiune a uniunii piețelor de capital. Măsurile și deadline-urile anunțate de Comisia Europeană”)
***
Urmărește-ne pe Google News
