Economiile trebuie să se sprijine pe instituții solide, rezerve financiare și agilitate pentru a face față unei lumi „fluide”, marcată de șocuri geopolitice și transformări tehnologice, a declarat luni directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva (foto).
Într-un discurs susținut la Tokyo, Georgieva a subliniat că economia globală traversează o perioadă de schimbări profunde, generate de evoluțiile tehnologice, transformările demografice, tensiunile geopolitice și riscurile climatice. Potrivit FMI, economia mondială rămâne relativ rezilientă, instituția estimând o creștere de aproximativ 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027, în pofida șocurilor recente.
Șefa FMI a arătat că noul conflict din Orientul Mijlociu evidențiază fragilitatea sistemului economic global. Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu aproximativ 90%, în condițiile în care aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și din comerțul cu gaz natural lichefiat tranzitează în mod normal această rută. În același timp, prețurile globale ale petrolului au crescut cu aproape 50% din decembrie, iar Europa și Asia se confruntă cu creșteri semnificative ale prețurilor la gaze.
Potrivit estimărilor FMI, o creștere de 10% a prețului petrolului, dacă se menține pe parcursul majorității anului, poate majora inflația globală cu aproximativ 0,4 puncte procentuale și poate reduce producția globală cu 0,1–0,2%.
În acest context, Georgieva a subliniat că statele trebuie să se concentreze pe trei elemente esențiale pentru a face față incertitudinii și pentru a valorifica oportunitățile.
Consolidarea instituțiilor și a cadrelor de politici publice
Primul element este consolidarea instituțiilor și a cadrelor de politici economice. Potrivit șefei FMI, guvernele trebuie să creeze condiții stabile pentru dezvoltarea sectorului privat, prin instituții puternice, bănci centrale independente și reguli fiscale clare.
Astfel de cadre ajută economiile să gestioneze schimbările structurale, inclusiv impactul inteligenței artificiale și al evoluțiilor demografice asupra piețelor muncii.
FMI estimează că inteligența artificială ar putea crește ritmul anual al creșterii economice în Asia cu până la 0,8 puncte procentuale pe termen mediu.
Rezerve financiare care să permită absorbția șocurilor economice
Al doilea element îl reprezintă menținerea unor rezerve financiare care să permită absorbția șocurilor economice.
În sectorul privat, companiile pot utiliza aceste rezerve pentru a reduce temporar marjele de profit și a limita transferul costurilor către consumatori.
În sectorul public, spațiul fiscal permite guvernelor să sprijine economia în perioade de criză, însă acesta trebuie refăcut în perioadele favorabile pentru a permite politici contraciclice.
Agilitate în procesul de elaborare a politicilor economice
Al treilea element este agilitatea în procesul de elaborare a politicilor economice. Georgieva a arătat că, într-un mediu global imprevizibil, guvernele trebuie să fie capabile să se adapteze rapid la noile condiții și să identifice oportunități, inclusiv prin aprofundarea integrării economice regionale.
În Uniunea Europeană, comerțul intern reprezintă aproximativ 60% din total, comparativ cu circa 20% în cadrul ASEAN. Potrivit FMI, reducerea barierelor comerciale netarifare în Asia ar putea crește produsul intern brut al regiunii cu aproximativ 1,8% pe termen lung.
Georgieva a subliniat că FMI sprijină statele membre prin analiză economică, programe de finanțare și asistență tehnică. Instituția are în prezent peste 165 de miliarde de dolari în credite acordate pentru a ajuta țările să facă față crizelor economice.
(Citește și: ”Președintele Eurogroup: Modelul de creștere al Europei se apropie de sfârșit. Către ce ne îndreptăm”)
***
Urmărește-ne pe Google News
