Fitch a confirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung în valută la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă, notând că deși Guvernul a luat măsuri semnificative de consolidare fiscală care vor duce la scăderea substanțială a deficitului în 2026, persistă riscuri semnificative „din cauza creșterii economice slabe, provocărilor de implementare, oboselii fiscale și tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide.”
Autoritățile române speră la o îmbunătățire a ratingului României, în contextul în care acesta se află la limita de jos a categoriei recomandate investițiilor. Totuși, specialiștii Fitch semnalează că mulți indicatori macro ai României sunt semnificativ mai slabi decât cei ai statelor din categoria „BBB”.
„Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță sunt peste cei ai țărilor comparabile din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene bugetar și de cont curent, mari și persistente, de creșterea datoriei publice, polarizarea politică și un nivel relativ ridicat al datoriei externe nete”, notează analiștii Fitch Ratings în comunicatul transmis vineri, după închiderea piețelor americane.
Ei arată că perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii rapide a datoriei publice raportate la PIB.
„Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală care vor conduce la o ajustare fiscală substanțială în 2026, deși bugetul pentru 2026 nu este încă adoptat. În opinia noastră, persistă riscuri semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu, din cauza creșterii economice slabe, provocărilor de implementare, oboselii fiscale și tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide”, se arată în raport.
Redăm în continuare argumentele economice furnizare de specialiștii agenției de rating cu privire la decizia privind menținerea calificativului acordat României.
Deficitele și datoria publică a României vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”
Deficit ridicat, dar în scădere: Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv majorarea TVA din august 2025, a plasat deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă de la niveluri record. Pe baza datelor preliminare în termeni cash (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA a fost aproape de 8% din PIB anul trecut. Aplicarea integrală pe tot anul a măsurilor din 2025 și înghețarea cheltuielilor în 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026.
Totuși, există incertitudini privind amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și ulterior, inclusiv din cauza schimbării planificate a premierului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele guvernamentale generale ale României vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” pe orizontul de prognoză.
Creșterea datoriei publice: Datoria brută a administrației publice a crescut rapid în ultimii doi ani. Estimăm că a fost aproape de 59% din PIB la sfârșitul lui 2025, peste mediana actuală de 56% a categoriei „BBB”. Proiectăm că raportul datorie/PIB va crește la 63% în 2027 și, în absența unor măsuri suplimentare, va continua să urce.
Creșterea economică va rămâne sub potențial, ceea ce evidențiază „compromisurile dificile de politică economică”
Creștere economică slabă: Creșterea PIB a rămas sub 1% în 2025, deoarece consolidarea fiscală substanțială și cererea externă slabă limitează performanța economică a României. Estimăm că PIB-ul va rămâne sub potențialul de 2% până în 2027, având în vedere așteptările noastre privind o înăsprire fiscală suplimentară, ceea ce evidențiază compromisurile dificile de politică economică.
Consumul gospodăriilor va scădea în acest an din cauza scăderii prelungite a veniturilor reale disponibile. Totuși, investițiile vor crește puternic, datorită stimulului contraciclic al fondurilor UE, consolidat de creșterea componentei de granturi a Planului de Redresare și Reziliență (PNRR).
Inflația, un punct slab pentru ratingul României: Media pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este dublă față de mediana actuală a categoriei „BBB”
Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab al ratingului pentru România, agravat de impactul temporar inflaționist al majorării TVA și al expirării plafonării prețurilor la energie electrică. Inflația a fost peste ținta Băncii Naționale a României de 2,5% +/-1pp timp de cinci ani, iar media pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este dublă față de mediana actuală a categoriei „BBB”.
Riscuri politice mai reduse: Incertitudinea politică s-a diminuat considerabil de la alegerea președintelui Nicușor Dan în mai și formarea unui guvern pro-occidental din patru partide, cu o majoritate confortabilă, în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea pachetelor de consolidare fiscală.
Totuși, tensiunile vizibile din cadrul coaliției, inclusiv în legătură cu negocierile bugetului pentru 2026, costul politic al consolidării fiscale și polarizarea internă ridicată, ar putea îngreuna adoptarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare.
Datoria externă a României va crește gradul de la 21% din PIB în 2024, mult peste nivelul proiectat de 3% pentru mediana categoriei „BBB”
Dezechilibre externe ample: Deficitul de cont curent (CAD) a fost aproape de 8% din PIB în 2025, comparativ cu 6,7% în 2023 și semnificativ peste mediana actuală de 1% a categoriei „BBB”. Estimăm că deficitul de cont curent se va reduce la sub 7% din PIB în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din partea consumului public și privat. Prognozăm că datoria externă netă va crește gradual de la 21% din PIB în 2024, mult peste nivelul proiectat de 3% pentru mediana categoriei „BBB”.
Finanțare externă semnificativă: Fondurile substanțiale din partea UE sprijină accesul României la finanțare externă pentru acoperirea deficitelor gemene mari, evidențiind beneficiile apartenenței la UE. Dincolo de fondurile de coeziune, majorarea granturilor PNRR în ultimul an al programului și, mai recent, accesul la împrumuturile din cadrul Security Action for Europe (16,7 miliarde EUR), inclusiv 2,5 miliarde EUR prefinanțare, în condiții favorabile, vor contribui la atenuarea presiunilor asupra costurilor de finanțare și la diminuarea riscurilor de finanțare externă pe termen scurt.
Plățile de dobânzi ale guvernului raportate la venituri vor crește spre mediana categoriei „BBB” până în 2027
Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: Având în vedere intrările semnificative de fonduri UE prognozate pentru 2026, necesarul de finanțare externă de pe piețele internaționale este așteptat să scadă. Totuși, România rămâne expusă schimbărilor în sentimentul piețelor globale. Costurile de împrumut au scăzut de la ultima noastră revizuire a ratingului din august 2025, reflectând evoluțiile interne și apetitul rezilient al investitorilor pentru activele din piețele emergente. Plățile de dobânzi ale guvernului raportate la venituri vor crește spre mediana categoriei „BBB” până în 2027.
Ministerul Finanțelor subliniază la rândul său „scãderea costurilor de împrumut (cu aproximativ 100 bps de la peste 7.4% la 6.5% in perioada octombrie 2025-prezent).”
„Reconfirmarea calificativului de investiții de cãtre Fitch Ratings, în ciuda provocãrilor, aratã cã partenerii noștri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record și am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodatã datoria publicã. Prioritatea acestui Guvern rãmâne continuarea acestui proces de disciplinã bugetarã și de ajustare fiscalã, pentru a ne încadra pe traiectoria agreatã cu Comisia Europeanã pe termen mediu și a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spațiului fiscal existent. Toate aceste acțiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanțare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunãtãțirea ratingului de țarã.”, a declarat Alexandru Nazare (foto), ministrul Finanțelor.
ESG – Guvernanță: România are un Scor de Relevanță ESG de „5[+]” pentru Stabilitate Politică și Drepturi și pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțională și de Reglementare și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul Proprietar de Rating Suveran (SRM). România are o poziționare moderată în WBGI, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, capacitate instituțională moderată, stat de drept consolidat și un nivel moderat al corupției.
Motive care ar putea determina îmbunătățirea sau retrogradarea ratingului
Factori care ar putea conduce, individual sau colectiv, la o acțiune negativă asupra ratingului/retrogradare:
- Fiscal: Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar conduce la stabilizarea datoriei publice pe termen mediu.
- Macro/Extern: Dovezi privind efecte negative asupra finanțării externe și lichidității sau asupra stabilității macroeconomice, generate de tensiuni politice sporite sau de deficite gemene fiscale și de cont curent persistent ridicate.
Factori care ar putea conduce, individual sau colectiv, la o acțiune pozitivă asupra ratingului/îmbunătățire:
- Fiscal: Încrederea că progresele constante în consolidarea fiscală vor sprijini stabilizarea raportului datorie publică/PIB pe termen mediu ar putea duce la revizuirea perspectivei la stabilă.
- Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, rezultată dintr-o îmbunătățire structurală a deficitului de cont curent.
(Citește și: ”Raport / Ratingul României nu se va îmbunătăți înainte de rotativa guvernamentală din 2027 – România, al doilea cel mai mare necesar de finanțare din regiune în 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
