România ar putea pierde fonduri europene în valoare de 32 de milioane de euro din proiectul modernizării Aeroportului Mihail Kogălniceanu, întrucât o firmă din Turcia care a câștigat licitația, ca parte dintr-o asociere, ar fi depus la dosar o serie de documente falsificate.
Firma respectivă este cercetată, după ce reprezentanții aeroportului au sesizatposibilele nereguli.
Ministerul Transporturilor precizează că responsabilitatea în ceea ce priveşte relaţia contractuală cu executantul lucrărilor revine în întregime aeroportulu: ”În caz de nerespectare a prevederilor legale, răspunderea aparţine în totalitate operatorilor economici, care pot fi traşi la răspundere civilă sau penală”.
Despre contract, CursdeGuvernare.ro a relatat pe larg, în luna februarie:
(Citește și: Investigație / Cum construiește Rusia cea mai mare bază NATO din Europa de Est. În România)
Contractul
Guvernul României a aprobat, în noiembrie 2019, o investiție de peste 12 miliarde de lei (cu tot cu TVA), bani de la buget, la Baza 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.
În nota de fundamentare a proiectului se spune că finanțarea obiectivului se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale. Cele 12 miliarde de lei sunt eșalonate pe următorii 20 de ani.
În 2021, MApN, prin Statul Major al Armatei, oferea printr-o procedură simplificată și secretizată un prim contract din proiectul de 12 miliarde.
Era vorba de un contract de 1,4 miliarde fără TVA, de
„Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu, pentru Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”.
În licitație, MApN anunța că lucrările din acest contract vor fi continuare de cele din faza a doua, acordate ulterior în cadrul altei licitații secretizate. Lucrările din faza următoare vor avea o valoare de peste 700 de milioane de lei.
Ministerul a primit 10 oferte la licitație, din partea a 6 companii și 4 consorții. Din cele 10 oferte doar 7 au fost validate de către comisia de evaluare a instituției.
Ofertanții validați au fost consorțiile Aduro Impex-Strabag-Bog’Art, Astaldi-GSP Offshore, Electrogrup-Makyol Inșaat și Poor Construct-Rizzani de Eccher-ICM, precum și firmele Concelex, Kolin Inșaat și FCC Construcion.
Pe 24 decembrie 2021, după evaluarea ofertelor rămase în competiție, MApN a decis că singura acceptabilă dintre cele 7 validate este cea a consorțiului Aduro Impex – Strabag – Bog’Art.
Conform datelor obținute de CursdeGuvernare, MApN – prin Statul Major și Direcția de Domenii și Infrastructură – au semnat în 29 aprilie 2022 contractul cu Aduro – Strabag – Bog’Art.
Iar compania Strabag era Oleg Deripaska – unul din apropiații lui Vladimir Putin:
Strabag SRL este practic subsidiara companiei austriece Strabag AG.
Cei mai mari acționari ai grupului Strabag sunt Hans Peter Haselsteiner (28,3% din capital), firma Rasperia Trading din Cipru a miliardarului rus Oleg Deripaska (27,8%), Uniqa (15,3%) și Raiffeisen (14,2%).
Cum s-au prefăcut rușii că pleacă din contractual pentru Baza NATO de la Kogălniceanu
Pentru a evita ca sancțiunile internaționale ale lui Oleg Deripaska să afecteze activitatea Strabag, acționarii majoritari ai grupului au ajuns la un acord cu miliardarul rus ca acesta să iasă din acționariat:
În toamna lui 2024. oligarhul rus sancționat, Oleg Deripaska, și-a vândut participația în grupul austriac de construcții Strabag, potrivit unui comunicat de presă al companiei.
Pachetul lui Oleg Deripaska a fost achiziționat de o altă companie din Rusia, Iliadis JSC, deținută de Dimitry Aleksandrovich Beloglazov.
Raiffeisen Bank International ar urma să achiziționeze în perioada următoare acținile Iliadis JSC, dacă autoritățile americane și europene vor permite acest lucru.
Breșa de securitate: foarte multă seninătate
Cei care trebuiau să asigure securitatea construirii unei Baze NATO nu au considerat că implicarea unui constructor rus e un atentat la siguranța națională. Iată instituțiile din jurul acestui contract:
1, Direcția Generală de Informații a Apărării (condusă acum de generalul Petru Bădiceanu.)
La momentul licitației, serviciul secret al Armatei ( DGIA), care dădea avizul de securitate a bazei NATO era condus de generalul Marian Hăpău.
Acesta a fost trecut în rezervă în iulie 2022, la câteva luni după ce contractul bazei din Mhail Kogălniceanu a fost încredințat.
Direcția condusă atunci de generalul Marian Hăpău a verificat firmele și condițiile de eligibilitate.
2, Statul Major al Apărării, condus de generalul Vlad Gheorghiță, comandatul Armatei Române. Statul Major (Unitatea Militară 02523) s-a ocupat de organizarea licitației.
3, Direcția Domenii și Infrastructuri. Direcția a avut printre alte responsabilități realizarea caietului de sarcini al licitației, evaluarea firmelor și realizarea exproprierilor.
4, Unitatea Militară 02542 Focșani, parte în contractul semnat cu Strabag, este una dintre unitățile militare care formează Direcția Domenii și Infrastructuri.
A fost sesizat Parchetul European
Un raport al Curţii de Conturi finalizat în 2025 arată că licitaţia a fost câştigată de o asociere de firme care nu a prezentat documente autentice care să ateste că are experienţa necesară pentru a se ocupa de modernizarea Aeroportului Mihail Kogălniceanu, fiind sesizat Parchetul European, a scris snoop.ro, menţionând că România riscă să piardă suma de 32 de milioane de euro din fonduri europene dacă frauda se confirmă.
Ulterior, autorităţile au constatat că aceasta avea documente falsificate.
Firma din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care au dus la câştigarea licitaţiei pentru modernizarea Aeroportului Mihail Kogălniceanu, conform publicației snoop.ro.
Marţi, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a transmis precizări prin care își declină orice răspundere în acest caz: ”MTI a avut un rol exclusiv în semnarea contractului de finanţare, contract care a fost semnat de către directorul general Felix Ardelean (conducătorul structurii care gestioneză fondurile europene) şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, în calitate de reprezentanţi ai ministerului. Nu a existat în niciun moment o legătură directă între contractul de finanţare semnat de către MTI şi contractul de execuţie semnat de reprezentanţii Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu. MTI a asigurat doar finanţarea. Derularea procedurii de achiziţie publică şi semnarea contractului de lucrări au intrat exclusiv în atribuţiile autorităţii contractante, respectiv Aeroportul”.
Potrivit sursei citate, responsabilitatea în ceea ce priveşte relaţia contractuală cu executantul lucrărilor revine în întregime aeroportului, în calitate de autoritate contractantă.
Dacă vor fi stabilite prejudicii aduse autorităţii contractante, există mecanisme legale de recuperare a acestora, legea prevăzând atât răspunderea penală, cât și civilă în astfel de cazuri, mai menționează MTI: ”Reamintim că firmele participante la procedurile de achiziţie publică au obligaţia legală de a depune declaraţii pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor şi conformitatea acestora cu legislaţia în vigoare. În caz de nerespectare a prevederilor legale, răspunderea aparţine în totalitate operatorilor economici, care pot fi traşi la răspundere civilă sau penală, în funcţie de gravitatea faptelor constatate”.
(Citește și: Premieră: Bombardiere americane strategice în misiune la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu)
****
Urmărește-ne pe Google News
